23 August – În memoria victimelor fascismului și comunismului

 

  1. La 23 august, România comemorează victimele fascismului și ale comunismului, aducând un omagiu celor ce și-au pierduta viața în Shoah și în Gulag, precum și familiilor și comunităților afectate de aceste grave tragedii ale secolului trecut. Data de 23 august reunește semnificațiile a două zile istorice tragice pentru România:

–  23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov,  ce avea să pregătească ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de Nord la 28 iunie 1940, prin înțelegerea parafată între regimurile totalitare nazist și bolșevic și care avea să izoleze România de lumea civilizată) și

– 23 august 1944 (întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste).

 

LEGEA

La 11 octombrie 2011, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 120 de voturi „pentru”, 94 de voturi „împotrivă” şi 8 abţineri, un proiect de lege în acest sens. Proiectul de lege a fost deja adoptat de Senat.

IICCMER iniţiase, încă din primavara anului 2010, proiectul de Lege privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului şi a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România, care îşi propune

A)  să omagieze victimele fascismului şi comunismului, ca regimuri totalitare, în baza declaraţiilor şi recomandărilor unor foruri interne şi internaţionale şi,

B)   în particular, să omagieze victimele regimului comunist în România, prin asumarea de către statul român a obligaţiei morale de a consacra două zile comemorative: 23 august şi 21 decembrie.

Proiectul legislativ a fost adoptat de Parlamentul României, devenind Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011.

Această lege asigură coerenţa unei politici de memorie şi de cultură a eroilor la nivelul statului român, oferindu-se posibilitatea constituirii unei pedagogii destinate să educe tinerele generaţii în spiritul respectului profund faţă de toate victimele regimurilor totalitare.

 

 

II.                 LEGEA Nr. 198 din 7 noiembrie 2011,

PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 799 din 11 noiembrie 2011[1]

 privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului şi a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România

EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI 
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 799 din 11 noiembrie 2011 
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ART. 1 
(1) Se declară ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului. 
(2) Se declară ziua de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România. 
ART. 2 
Parlamentul României, Guvernul României, autorităţile publice centrale şi locale vor organiza activităţi festive pentru marcarea acestor evenimente, în limita alocaţiilor bugetare aprobate. 
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR 
ROBERTA ALMA ANASTASE 

PREŞEDINTELE SENATULUI 
MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

 

 

 

 

  1. III.           Istoricul legii 198

La 11 octombrie 2011, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 120 de voturi „pentru”, 94 de voturi „împotrivă” şi 8 abţineri, un proiect de lege în acest sens. Proiectul de lege fusese deja adoptat de Senat.

IICCMER iniţiase, încă din primavara anului 2010, proiectul de Lege privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului şi a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România, care îşi propune

-să omagieze victimele fascismului şi comunismului, ca regimuri totalitare, în baza declaraţiilor şi recomandărilor unor foruri interne şi internaţionale şi,

-în particular, să omagieze victimele regimului comunist în România, prin asumarea de către statul român a obligaţiei morale de a consacra două zile comemorative: 23 august şi 21 decembrie.

Proiectul legislativ a fost adoptat de Parlamentul României, devenind Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011.

Această lege asigură coerenţa unei politici de memorie şi de cultură a eroilor la nivelul statului român, oferindu-se posibilitatea constituirii unei pedagogii destinate să educe tinerele generaţii în spiritul respectului profund faţă de toate victimele regimurilor totalitare.

 

  1. IV.           Raportul Final asupra Holocaustului și Raportul Final asupra Dictaturii Comuniste din România (bibliografie obligatorie, analist Ruxandra Cesereanu):

 

http://www.revista22.ro/raportul-final-asupra-holocaustului-si-raportul-final-asupra-dictaturii-comuniste-in-romania-3795.html

 

Raportul final asupra Holocaustului si raportul final asupra dictaturii comuniste in Romania:

 

 

La 22 octombrie 2003, la initiativa presedintelui Romaniei din acea perioada, Ion Iliescu, a fost constituita o Comisie Internationala pentru Studierea Holocaustului in Romania (sub presedintia laureatului Premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel, scriitor american de origine romana)¹. In primavara anului 2006, la initiativa presedintelui Romaniei, Traian Basescu, a fost constituita o Comisie Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (CPADCR, sub presedintia politologului american de origine romana, Vladimir Tismaneanu)². Scopul concret al constituirii ambelor Comisii a fost realizarea cate unui raport final legat de cele doua forme ale totalitarismului (extrema dreapta si extrema stanga) care au functionat in Romania, intre 1940-1944, respectiv 1945-1989. Ambele Comisii au avut un fundament legal si etic si au raspuns unor asteptari si dileme ale romanilor legate de istoria lor recenta. In cazul Raportului Final legat de analiza dictaturii comuniste (care trebuia sa marcheze sfarsitul unei epoci, la 1 ianuarie 2007 urmand ca Romania sa fie acceptata in Uniunea Europeana), a mai existat un scop manifest: masivul document ar fi putut sa ii ofere presedintelui Traian Basescu o baza stiintifica pentru condamnarea oficiala a comunismului in Romania, ca ilegitim si criminal. Acest lucru s-a si intamplat la 18 decembrie 2006. Condamnand regimul comunist drept ilegitim si criminal, Traian Basescu a facut un gest similar celui al lui Jacques Chirac, primul presedinte care a condamnat in numele statului francez regimul de la Vichy, ca parte a experientei istorice a acestui stat (aceasta comparatie la nivelul gesturilor etice a doi presedinti ii apartine lui Vladimir Tismaneanu).

 Premisa ambelor rapoarte a fost cercetarea si stabilirea adevarului privind cele doua tragedii, ale Holocaustului si Gulagului, cu toate implicatiile politice, sociale, psihologice, istorice, umane ale acestora. De asemenea, ambele rapoarte au vizat o sanctionare oficiala (girata de autoritatile romane) a celor doua extremisme (ororile petrecute intre 1940-1944 si 1945-1989 fiind imposibil de cuantificat si decamuflat in timpul perioadei comuniste). Din componenta  Comisiei Wiesel au facut parte in principal istorici si sociologi; din componenta Comisiei Tismaneanu au facut parte, de asemenea, istorici, sociologi si politologi, dar si jurnalisti, oameni de litere, personalitati civice, caracterul acesteia fiind mai eterogen decat al Comisiei Wiesel. De mentionat: doi dintre membrii Comisiei Wiesel au facut parte si din Comisia Tismaneanu, este vorba despre istoricii Andrei Pippidi (membru propriu-zis) si Adrian Cioflanca (expert). De remarcat, de asemenea: din Comisia Wiesel au facut parte doi consilieri prezidentiali ai lui Ion Iliescu, Ioan Scurtu si Victor Opaschi (prin urmare, macar un minim control tutelar al lui Ion Iliescu a existat, cei doi istorici amintiti putand monitoriza pentru presedinte activitatea Comisiei Wiesel); in schimb, desi CPADCR a fost creata de presedintele Traian Basescu, din Comisia Tismaneanu nu a facut parte vreun consilier prezidential, astfel incat nu a existat vreo interferenta a autoritatilor cu activitatea Comisiei; din Comisia Tismaneanu a facut parte, totusi, un consilier, dar al adversarului presedintelui Basescu, primul ministru Calin Popescu Tariceanu, este vorba despre remarcabilul istoric Marius Oprea (specializat pe analiza Securitatii). Singurul lucru in care Administratia Prezidentiala s-a implicat a fost acela de a cataliza accesarea Arhivelor de catre expertii CPADCR.

 La 11 noiembrie 2004,  Raportul Final realizat de Comisia Wiesel i-a fost prezentat lui Ion Iliescu; acest raport a fost semnalat public, dar nu a si fost dezbatut public decat minimal; raportul produs de Comisia Wiesel a avut putini detractori, iar acestia au fost exclusiv din varii factiuni ale extremei drepte care se manifesta politic si cultural in Romania postcomunista. Raportul Final realizat de Comisia Tismaneanu i-a fost predat in noiembrie 2006 lui Traian Basescu – acesta a prezentat concluziile respectivului raport in fata Camerelor reunite ale parlamentului, in 18 decembrie 2006, fiind boicotat de reprezentantii catorva partide alergice la ideea de sanctionare a comunismului: PRM in principal, PSD in plan secundar (desi raportul nu a avut coloratura revansarda, ci a fost redactat in spiritul liberalismului civic, el a fost perceput, uneori, ca un document coleric-politic menit sa produca discordie). Daca raportul Comisiei Wiesel a avut un caracter amplu istoric si factual, raportul Comisiei Tismaneanu a mizat pe caracterul politologic legat de deconstructia ideologiei comuniste, neuitand, fireste, de factualitatea necesara unui asemenea raport in legatura cu victimologia aferenta (raportul a pedalat pe un caracter initial prioritar politologic, intrucat acesta a fost documentul cathartic dorit de Presedintia

 

 

  1. V.               Dacă ar fi să inițiem un seminar sau o emisiune…PUNCTE DE REPER ȘI DE INFORMARE PUBLICĂ PRIVIND CONȚINUTUL ȘI SEMNIFICAȚIA CONCEPTELOR DE FASCISM ȘI DE COMUNISM, CU APLICAȚIE ȘI LA ROMÂNIA

 

23 AUGUST –  În memoria victimelor fascismului şi comunismului

 

LEGEA 198 DIN 2011

 

 

 

 

  1. Semnificaţia celebrării memoriei şi a semnificaţiilor alocate de Legea 198 din 2011 zilei de 23 August.

https://www.youtube.com/watch?v=I996tT7gBjk&list=PL5EEF6ED4AFDF8B59

Sursele teoretice comune ale fascismului si comunismului

https://www.youtube.com/watch?v=7hAMZ-qOlAE

 

  1. Fascism https://www.youtube.com/watch?v=tZPPHK4C3-o şi Comunism https://www.youtube.com/watch?v=uKGCGHX5zw8– cele două forme de totalitarism ale secolului XX, care au afectat lumea, şi particular România. Efectele lor: Holocaust şi Gulag. Despre victime: peste 6 milioane, respectiv peste 200 de milioane

Fascismul este o ideologie politică radicală și autoritară, apărând mai întâi sub forma naționalismului radical (ultranaționalism). Conceptele cheie ale fascismului sunt: stat totalitar, partid unic, om nou, elite de îndoctrinare, eugenism, fondat de sindicaliștii naționaliști ai Italiei din primul război mondial, anticomunist, antidemocratic, antiindividualist, antiparlamentar, antiliberal, antiburghez, antiproletar, uneori anticapitalist.  

 

Comunismul e fie o ideologie, o mișcare politică sau un regim politic, dominat de conceptele de stat și partid unic, totalitarism, clasele sociale având acces inegal la uzufructul proprietății colective. Din istoricul comunismului: după Revoluția rusă din februarie 1917, care a răsturnat Monarhia și a propus o Republică democratică, are loc Puciul comunist bolșevic din octombrie 1917, devenit în istorie cunoscut sub numele de Revoluția din Octombrie 1917, instalând un regim ce îmbină marxismul și tradiționalismul rusesc și e bazat pe teroare. Mai multe forme ulterioare de comunism au năzuit să aplice un comunism cu față umană atît în Rusia cât și în țările foste membre ale Tratatului de la Varșovia.

 

  1. Cum era celebrată de comunişti ziua de 23 august, până în 1989.

– Care era semnificaţia acelei zile alocată de comunişti şi ce se petrecea la paradele din România şi din tot bazinul tratatului de la Varşovia ?

https://www.youtube.com/watch?v=wayi9HlVhgQ

 

– Care era atitudinea propagandei şi educaţiei în şcoli faţă de victimele Holocaustului şi ale Gulagului? Până în 1990, se impunea o tăcere totală față de memoria recentă și față de victime.

 

 

 

 

   4.   Cazul particular Bucovina, sub ambele totalitarisme: a. imagini şi literatură a Holocaustului transnistrean,  ca şi b. texte şi imagini privind deportările din Nordul Bucovinei în Siberia , Gulagul. [2]

 

 

Holocaustul transnistreanhttps://www.youtube.com/watch?v=dSM-M3GRy-g

Deportarea românilor in Siberia  https://www.youtube.com/watch?v=ewTt6C2iEYM

 

https://www.youtube.com/watch?v=cG40x–tMWo&list=PLqpEAmXcB5VA3L7ofNeL-_VX5_nfM6HAe

 

https://www.youtube.com/watch?v=T81PFhcnbZE

 

  1. Educaţia pro-memorie, cultul eroilor, pedagogia memoriei, profilaxia Răului politic totalitar. Un deziderat al societății democrate și modernizate.

Target: toleranţă, multiculturalism, pace socială, combaterea extremismului, respectul pentru adevărul istoric, cinstirea martirilor şi a victimelor abuzurilor istoriei.

A nu uita Răul totalitar recent, căci există şansa repetării lui.

 

 

  1. VI.            MICĂ BIBLIOGRAFIE

 

  1. 1.    Anița Nandriș-Culda, 20 de ani în Siberia, Amintiri din viață, Ed. Humanitas. Pentru această carte (tipărită abia în 1991 şi în limba română, adică la trei decenii după surghiunul antiromânesc organizat de URSS), autoarea – care a fost deportată timp de două decenii în Siberia, împreună cu cei trei fii de 11, 14 şi, respectiv, de 17 ani, şi alături de alte peste 10.000 de români – a primit Premiul “Lucian Blaga” al Academiei Române în anul 1992.
  2. 2.    Radu Mărculescu, Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică, Ed. Humanitas.
  3. 3.    Norman Manea, Întoarcerea huliganului, Editura Polirom.
  4. 4.    Alexandr Soljenițân, Arhipelagul Gulag.
  5. 5.    Vasile Gh. Baghiu, Prizonier în U.R.S.S.
  6. 6.    Alain BesanÇon, Nenorocirea secolului, Despre comunism, nazism și unicitatea shoah, Ed. Humanitas.
  7. 7.    Raportul Final al Comisiei Wiesel pentru Holocaust, inițiat de președintele Ion Iliescu.
  8. 8.    Raportul Final al Comisiei Tismăneanu pentru Comunism, inițiat de președintele Traian Băsescu.


[2]  Vezi linkuri către video și Mica bibliografie finală.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s