constantin arcuMiliardarul  de Flămânzi, autodeclarat bețiv și hulitor, Securiciul Literar cu mare pică pe Bucovina, pe care o subminează şi căpuşează, Turnătorul și Torționarul neostalinist, Doctor în neostalinismul redivivus, Magistratul şi Magistrul Răului:
CONSTANTIN  ARCU

Aflăm tot mai des că Uniunea Scriitorilor din România e plină de epoleți, de turnători, de colaboratori, de provocatori și de informatori geniali, pe lângă grosul de ceaușiști nostalgici, asta când nu ne lovim de grupuri contondente și intolerante care transformă interesele de clan în lege; vedem cum persoanele non-etice sunt adesea mai sonore și mai tupeiste decât oamenii onești sau decât chiar disidenții; nimic nu ne mai miră. România nu e altfel, la peste 20 de ani de la căderea Dictaturii. Lumea normală își revine greu și e strivită de Rețeaua PCR nereformată. Distorsiunile neocomuniste distrug memoria țării – scindată în două, la bolșevizare- învrăjbind românii de acasă contra celor din exil, iar trendul acesta este stimulat și azi de Rețea, pentru slăbirea unității și culturii românești. Păcat, e Lumea pe dos, lumea în jos…cum a spus de atâtea ori Monica Lovinescu, încă reacționând, cu amărăciune, până în ultimul ei ceas, la murdăria și calomniile pe care ceaușiștii tribaliști le aruncau și după 1989 asupra luptătorilor pentru libertate, tribaliștii continuându-și recuperarea ceaușistă și distrugând memoria antitotalitară. Iar etalonul verticalității disidente antitotalitare, întrupat prin Monica Lovinescu, Norman Manea sau Paul Goma, Viorel Padina, Gheorghe Grigurcu, Mircea Dinescu sau Ana Blandiana, Doina Cornea, Emil Hurezeanu, Devis Grebu, Gelu Ionescu sau Virgil Ierunca, Dorin Tudoran sau Vladimir Tismăneanu, Radio Europa Liberă și alte persoane publice (atât de puțini) nu contenește să ne fie un model de civism și de patriotism românesc de bună esență. Dar faptul că – în absența reacțiilor oneste -, unii din durii ceaușismului provincial, bine proptiți în funcții de peste 30 de ani, adevărații torționari ceaușiști și neostaliniști activi la talpa țării, își umflă azi din nou mușchii în breasla cărturarilor, politicienilor și literaților, nu mai e de trecut cu vederea. În realitate, dacă va crește din nou permisivitatea față de Măștile Răului Politic, nu ne așteaptă decât noi suferințe civice, politice și culturale.

Cazul Constantin Arcu e emblematic.

Influenţa dubioasă pe care şi-a cucerit-o domnia sa –  în Uniunea Scriitorilor, în parchetele pe unde a schiat cu Săniuța, de la Flămânzi, sau Rădăuți și până la CSM (unde s-a fofilat timp de trei ani, inspectând, chipurile de sus, justiția românească, dar după care țara s-a ales doar cu câteva tunuri bune pentru o pensie de miliardar), în Universitatea din Suceava şi în spaţiul literar din Bucovina (de care este scârbit, dar pe care o intoxică) –  miliardarul beţiv de la Flămânzi (nu o spun eu, ci chiar el îşi asumă sincer în epistole publice alcoolismul, adică această gravă depresie de care suferă) nu este întâmplătoare. Este vorba despre o reţetă simplă, bazată pe lucrul în Reţea, tehnică împrumutată de bunii manageri, ca Arcu, de la trusturile vestite și de la serviciile oculte, cu care e frate. Fiul îl urmează, în SRI. Arcu and Arcu. Tatăl toarnă, fiul ascultă, ambii execută. Arcu, un spornic agent lucrativ, nu este străin de niciuna din reţetele unui succes în Reţea. Succesul – material şi, respectiv, politic, de putere – nu poate lipsi, la astfel de rețele. Esclus! (citește și surâsul) O dovedesc firme celebre ca Oriflame, Avon, KGB etc…

Câte ceva despre REȚEAUA CONSTANTIN ARCU

pe surse UE și NATO

I

I. Numitul CONSTANTIN ARCU e o verigă implicată în REŢEAUA DE CRIMĂ ORGANIZATĂ DIN JUSTIŢIA CU COMANDĂ POLITICĂ (o reţea monstruoasă, antistatală, bazată pe asocierea criminală a Justiţiei şi Politicului, în vedera comiterii de infracţiuni, ca spălarea şi favorizarea infractorilor, abuz de putere şi corupţie în favoarea clientelei) condusă între alții de VASILE ILIE, fost Preşedinte PD la Suceava şi actual vice-preşedinte PDL, VALERIANA ILIE, fostă judecătoare coruptă, dovedită că achită criminali la comandă politică dată de soţ şi de partid,  şi scăpată de răspunderea penală până acum, ANDRONIC DORIN, unul din capii mafiei juridice, infractor notoriu, juristul PD, fost arestat şi apoi spălat de Reţeaua SOŢILOR ILIE AND CO, apoi impus, drept recompensă, primul pe lista PD pentru Parlament, MANDICI VASILE, procurorul şef care a orchestrat Rechizitoriul invalid care a stat la baza spălării infractorului Andronic după 12 ani de tergiversări… et Co din JUSTIŢIA ROMÂNĂ. Despre toate acesta am făcut vorbire într-un serial jurnalistic recent (vezi toate textele legate de CAZUL ILIE, începând cu 16 septembrie 2011, pe acest blog)  dar în curând vor urma noi dezvăluiri din acest patrimoniu de date ( Pentru documentare, vezi şi recentele

<a href=””>This is a link</a>

https://angela2008furtuna.wordpress.com/2012/01/06/de-ce-vorbim-de-mana-criminala-in-cazul-vasile-ilie-updatea-6-ianuarie-2012/

dar şi

https://angela2008furtuna.wordpress.com/2012/01/08/constantin-arcu-tortionarul-neostalinist-terorismul-intelectual-fara-acoperire-in-realitate-securitismul-redivivus/

cât  şi  Epistolă către bucovineni https://angela2008furtuna.wordpress.com/2011/12/19/epistola-intaia-si-nu-cea-de-pe-urma-a-angelei-furtuna-catre-hulitorul-betiv-al-bucovinei-constantin-arcu/   precum şi

http://arcublog.wordpress.com/2012/01/05/pe-marginea-unei-%E2%80%9Eepistole-veninoase-marca-angela-furtuna/?like=1

precum şi Blog Dinu Zară

http://www.dinuzara.com/2012/01/epistola-catre-bucovineni.html#comment-form  )

Vasile Ilie. Măştile Răului şi Chipul Fiarei

II.

II. REŢEAUA are şi substanţă ideologică, doctrinară, politică, oligarhică şi clientelară. Intelectualii terorişti neostalinişti ARCU, ION BELDEANU, NICOLAE CIRLAN, ONU CAZAN,  DOINA CERNICA et C0, migrând din PCR apoi din partid în partid, au blocat și sabotat ani la rândul publicarea Monicăi Lovinescu la revista Bucovina Literară, dar şi organizarea ZILELOR MONICA LOVINESCU la Suceava. Mărturiile care susțin aceste aserțiuni sunt semnate nu numai de noi, ci și de alți cercetători, unul dintre ei fiind Eugen Dimitriu în cartea Lovineștii (vezi link )

Având o opţiune civică diferită de a Coloanei a V-a Aparatcika reprezentată şi slujită de aceşti intelectuali, ce se erijează în democraţi, dar care au în realitate vederi ceaușiste şi apucături staliniste, rămânând asociați mereu în aceleași agregate politice indiferent de numele lor, eu am fost dată afară în 2003 din Bucovina literară şi în 2010 de la Biblioteca Bucovinei. Fără temei legal, numai prin abuz. De fiecare dată, în spatele acestor acte de lichidare a mea s-a aflat, cel mai crâncen, torţionarul CONSTANTIN ARCU, doctor în neostalinismul redivivus, o canalie care a frânt mulţi intelectuali prin acţiuni de intoxicare, subminare, delaţiune şi alte fapte etice şi clinice grave, toate vădind certe porniri criminogene, dar şi capacitatea tipului de a face orice pentru bani, influenţă şi putere . În fundal, însă, la fel ca în anii lor de glorie, stau hienele ceaușiste. Vezi detalii aici : https://angela2008furtuna.wordpress.com/2011/12/13/in-memoriam-monica-lovinescu-la-plus-tv-17-noiembrie-2011-angela-furtuna/

Interesantă este însă vecinătatea (de reţea) lui CONSTANTIN ARCU cu bunul său camarad de facultate la USV generalul de spionaj  ION DATCU alias GHIORGHI PRISĂCARU, un stâlp al ceauşismului, un explicit și zelos executant în Occident al politicilor antiNATO și antiRomânești, ceauşiste şi iliesce, azi profesor universitar USV. Pentru gusturile sale personale antiNATO şi antisemite, evident, Datcu alias Prisăcaru nu trebuie să fie nimănui dator, e dreptul său să aibă opinii, dar de ce astfel de persoane nereformate dețin posturi cheie în viața publică a unei țări NATO și UE timp de douăzeci de ani după decembrie 1989 ?

În tot acest timp, noi, personalitățile autentic democrate, suntem vânați și alungați din România, chiar de teroriștii ceaușiști reactivați.

Nu întâmplător, GHEORGHI PRISĂCARU, stâlp al PCR, DIE, PSD, acum sforar energic, a reuşit să construiască în România lui Ceaușescu și Iliescu un destin prosper, fără a fi deranjat, dimpotrivă, să-şi proptească toată familia în top, inclusiv director la Biblioteca Bucovinei pe nepotul GABRIEL CĂRĂBUŞ, iar între ARCU, PRISĂCARI ŞI CĂRĂBUŞ  a funcţionat şi funcţionează o statornică lucrătură de Reţea, cu scopul mazilirii ANGELEI FURTUNĂ (citeşte asasinat în toată regula), lucru care aproape le-a reuşit în iunie-august 2010.

Ni se reproșează, în cadrul campaniilor de intoxicare conduse de Rețea și  de către acești torționari și agenți ai bolșevismului redivivus, că am fi beneficiat vreodată de privilegii. În realitate, PRIVILEGIILE AU FOST ȘI AU RĂMAS LA REȚEA ȘI LA ARCU AND CO. Cât despre mine, neputând răspunde decât pentru faptele mele, eu nu am fost membră PCR și nici în altă formațiune politică, cu toate că sunt un autentic și statornic om  democrat și de centru dreapta, de peste 30 de ani, și nu am deținut nicio funcție în statul român, tocmai din cauză că toate funcțiile, onorurile și privilegiile în România sunt confiscate politic și oligarhic, de decenii, de oamenii Rețelei, ca Arcu, Prisăcaru, Iacobescu, Beldeanu, Cernica, Cirlan, Toma et Co.  Ei sunt oamenii care dețin puterea simbolică și culturală locală și națională, neîntrerupt, în ultimii cincizeci de ani, fiind profitori ai puterilor politice de toate culorile, ai traseismului politic, ai corupției, ai intoleranței, extremismului și ai abuzurilor politice, de la Ceaușescu încoace. Unul din scopurile lor a fost și a rămas, certamente, asasinarea scriitoarei ANGELA FURTUNĂ, pentru a fi distruse astfel şi programele ei, pe care începuse să le construiască încă din anii 2005, ca proiecte culturale solide, autentic pro-democrate, antidiscriminare şi situate  de partea valorilor moderne ale unei Românii autentic integrate în UE şi NATO: erau vizate, pentru a fi anihilate de Rețeaua Arcu, mai ales programele Angelei Furtună intitulate Zilele Monica Lovinescu şi Zilele comemorării Holocaustului (în ianuarie, Ziua Internaţională a Holocaustului, în octombrie, Ziua Holocaustului Transnistrean). Pentru asasinarea scriitoarei, indivizi ca ARCU, BELDEANU, CIRLAN, CAZAN, CUCU, SATCO (cu o ură statornică, până la deces), COZMEI, IACOBESCU, CERNICA et Co tineri între care COCUZ, CĂRĂBUȘ, NICULICĂ,  VINTILĂ  etc. au fost cei mai activi agenţi de intoxicare, decredibilizare şi defăimare, în toate mediile literare și culturale locale, naţionale şi internaţionale. Întâi, SENIORII, îşi proptiseră, în anii 90 şi  early 2000, copiii, prin aranjamente, concursuri trucate şi sfori politice, în funcţii de conducere în aparatul local politic, administrativ şi de stat, sau în servicii (fiul lui Arcu direct în SRI, fiul lui Ion Beldeanu direct în SIE, nepotul lui Datcu direct în şefie CJ şi lider ba la PSD ba la PDL), apoi au creat o generație de tineri intelectuali fanatici, extremiști și denaturați  (pe mulți dintre acești tineri eu i-am debutat în reviste, după care însă am primit din partea acelorași multe lovituri, căci fuseseră instigați între timp împotriva mea de Rețea), apoi seniorii i-au pus la lucru, după aceleaşi idei bolşevice, cu intoleranță, ură, resentimente și șovinism, pe care le slujiseră, toată viața, și părinţii, și mentorii lor.

La fel se procedase în epocă prin agenţii propagandei ceauşiste şi cu Monica Lovinescu, poate cea mai discreditată personalitate din exil de către aparatul de propagandă al PCR. A fost femeia de o conștiință antitotalitară rară, care și-a iubit și slujit cultura și țara cu o ardoare desăvârșită, și pe care ceaușiștii au urât-o în cel mai înalt grad, iar această ură îi cuprinde, la instigarea Rețelei, și pe agenții Răului neostalinist de azi, care se ocupă neîncetat, de la începutul anilor 2000, de „aranjarea’ mea.

Mai mult, dar pe aceeaşi filieră antimonicalovinesciană, un antisemitism feroce a fost declanşat şi împotriva scriitoarei Angela Furtună (aceiași agenți, tip Datcu, în epocă, o acuzaseră, după o rețetă similară, pe celebra disidentă, ba de antisemitism, ba de legionarism, după cum le venea bine în laboratoarele de la Săptămâna); campaniile și atacurile împotriva Angelei Furtună veneau acum din două părți: pe de o parte, din partea Reţelei ILIE-ARCU-ANDRONIC-MANDICI-URSĂRESCU-BUSUIOC et Co (Angela Furtună fusese efectiv jefuită în anii 90, alături de alți români, de infractorul arestat Andronic, omul de casă al PD și al Clanului ILie,  pe care Rețeaua îl spăla cu râvnă, bucurându-se însă de banii jefuiți de el și dirijând asasinarea, în timp, a victimelor, reușind să suprime cinci, în 15 ani); pe de altă parte, atacurile veneau din Rețeaua PRISĂCARU-ARCU-BELDEANU – DIACONU-CĂRĂBUŞ-CERNICA-NEDELEA – IACOBESCU ET CO, care asmuţeau ultranaţionaşitii extremişti din mediile literare locale şi moldave împotriva ei, intoxicând peste tot cu şopârle cum că ar fi evreică, jidancă, trădătoare de neam, şi de aceea trebuie lichidată. Din păcate, citez fidel din expresiile utilizate împotriva mea de Rețea. Iar discriminarea etnică și culturală nu este miza unui discurs autentic democrat.

Această creştere a antisemitismului românesc prin mâna unor intelectuali este o chestiune gravă, nu numai pentru destinul unui cetățean onest ca Angela Furtună, ci și una antistatală, care enclavizează Bucovina și compromite România în orice mediu civilizat din lume. Mulţi dintre ei, torționari feroce și exponenți ai naționalismului tribal ceaușist xenofob și antisemit, au contribuit în anii 80, prin manevre similare, la discreditarea multor autori (vezi de ex.  cazul Teofil Lianu), dar cel mai cunoscut fiind cazul ilustrului scriitor NORMAN  MANEA, care şi-a recucerit libertatea numai prin exilare, în 1986 (vezi detalii în romanele sale, între care Întoarcerea Huliganului, Plicuri și portrete, Dictatorul și artistul, dar și în cartea mea de memorii La anul, la Ierusalim, vizibilă și în versiune digitală, în Scribd).

Aşadar, asistăm la efectele cele mai monstruoase pentru cultura şi viaţa publică românească, când, în plin proces de tranziţie spre democraţie, propaganda şi aparatul delator ceauşist sunt recuperate ca neostalinism şi dau tonul din nou, prin intelectuali teroriști și extremiști acreditați de toate puterile politice, ca Arcu, Beldeanu, Cirlan, din păcate și Diaconu etc. Nu sunt puțini tinerii care, din păcate, le calcă pe urme, din lipsă de modele autentice de Intelighentsia…

SUNT FAPTE ȘI DATE, CU MARTORI ȘI PROBE, CĂ ACEASTĂ REȚEA REPREZINTĂ DE FAPT O REȚEA DE CRIMĂ ORGANIZATĂ CU TARGET DE MÂNĂ CRIMINALĂ, ORIENTATĂ ÎMPOTRIVA SCRIITOAREI ANGELA FURTUNĂ.

gen. de spionaj ion datcu alias senator gheorghi prisacaru

În Reţeaua ARCU: Generalul de spionaj Ion Datcu, Ambasadorul României la ONU din anii 70. Retras în 1978, apoi, sub acoperire, fiind linia dură a lui Ceaușescu antiNATO.Un ceauşist feroce. Între timp,  Datcu se numeșe Prisăcaru, e profesor universitar și EDUCĂ sute de elevi de același tipar, devine senator PSD de Suceava în anii 1996-2000, deţine, zelos, alte nenumărate funcţii sub kaghebistul Iliescu, care a nenorocit România http://romania-on-line.net/whoswho/PrisacaruGhiorghi.htm

Gen. Datcu alias Ghiorghi Prisăcaru deţine putere, control, influenţe şi după regimul Iliescu, în epocile când preşedinţii sunt mereu învinşi de Coloana a V-a Aparatcika a PCR, a neostalinismului şi a forţelor anitNATO, care pregătesc din nou covorul roşu  pentru ascensiunea neocomunismului.

http://ohanesian.wordpress.com/2011/08/21/spionajul-extern-romanesc-in-imagini/

Gen securitate spionaj ceausist Ion Datcu alias Ghiorghi Prisacaru unchiul lui Gabriel Carabus  este senator PSD si profesor la Facultatea de Administratie Publica USV Suceava
Aici, in foto, generalul de spionaj Datcu îmbracă haine de camuflaj: Profesorul universitar Ghiorghi Prisăcaru, din aceeaşi Piramidă a Puterii ca şi torţionarul Arcu,  este deci generalul de spionaj Ion Datcu, din anii ceauşişti care se ocupa de imaginea lui Ceauşescu în străinătate şi de „aranjarea” figurilor democrate din exil. Cum a  fost şi Monica Lovinescu.
Dar dacă Universitatea din Suceava este condusă la nivel de Rector şi Prorector de un fost ofiţer de securitate (Adrian Graur) şi de cadre de nădejde ale Aparatului ceauşist PCR de Propagandă (fie ele şi doamne prorector), de ce un fost ofiţer de spionaj care a terorizat-o pe Monica Lovinescu (am numit aici ekipele de spionaj de tip Ghiorghi Prisăcaru) şi nişte agenţi securitici ai ceauşismului şi ai terorismului neostalinist care o interzic şi azi (vezi cazul Arcu et Co) nu ar preda în această universitate de stat, nu-i așa?…De ce să ne mai mirăm că Angela FURTUNĂ este vânată peste tot, de către aceşti oameni, pentru simplul fapt că a dorit publicarea Monicăi Lovinescu şi a susţinut şi mai susţine opera ei de idei, între care Raportul de condamnare a comunismului (fiindu-și fidelă neîntrerupt, conștiinței,  de la vârsta de 20 de ani),  iar în timpul manifestării Zilele Monica Lovinescu, afişele format A2 cu fotografia disidentei şi scriitoarei nici nu erau primite în facultatea suceveană nici măcar în anul 2010? Deh, în mintea torţionarilor conservaţi şi reactivaţi astăzi cu misiuni antiNATO, chipul frumos al unei românce curajoase şi statornic apărătoate a democraţiei şi a libertăţii românilor, un adevărat Havel feminin al românilor (Monica Lovinescu), dar pe care aceşti pigmei continuă să o deteste până şi la ora  actuală, nu putea servi drept model studenţilor suceveni, în spaţiile unei universităţi dintr-o ţară NATO, ci sunt permise numai chipurile torţionarilor ei, care încă predau la unele catedre…
Cu astfel de oameni influenţi, care manipulează prezentul şi viitorul României, generând în facultățile românești, din nou, prin propagandă și model personal, minţi de slugi şi comportamente de sclavi,  atitudini de clientelă şi apucături de traseişti politici sadici şi anti-etici, de ce să ne mai mirăm că în România actuală discursul civic şi patriotic autentic e mort (în fapt, s-a lucrat intens la anihilarea libertăţii de gândire), că intelectualitatea abdică şi se bate numai pentru a face sluj în faţa politicului deviat către neostalinism, în loc să aibă verticalitate și câteva principii supreme, cum ar fi:  apărarea ţării de neocomunizare, recuperarea demnităţii naţionale prin dezvoltarea gândirii democratice, conceperea şi punerea în operă a unor proiecte de ţară…Copiii noștri sunt educați de astfel de oameni depășiți să se plece din nou în fața Răului…iar banii statului român ajung tot în buzunarele ceaușiștilor…
Gen de securitate spionaj Ion Datcu, alias senator Gheorghi Prisacaru si profesor la Administratie Publica USV Suceava. Aici, pe vremea cand, in misiuni anti NATO, se ocupa si de lichidarea exilului romanesc
Generalul de spionaj, Ion Datcu, alias senator PSD, PDSR de Suceava Ghiorghi Prisacaru. Profesor la Facultatea de Administraţie Publică din Universitatea Suceava. În Reţea…
 
 
…şi Constantin Arcu tot în Rețea…
http://ohanesian.wordpress.com/2011/08/21/spionajul-extern-romanesc-in-imagini/
 
http://whispersrose.wordpress.com/2010/12/15/fostii-securisti-sunt-tot-actualii/
 
Ekipele de tip Datcu, alias Prisăcaru, s-au ocupat, ca agenți ceaușiști de spionaj, de afaceri murdare împotriva disidenţilor români şi a  exilului românesc anticeauşist.  O astfel de combinaţie a vizat în 1977 şi intimidarea Monicăi Lovinescu, snopită în bătaie de emisarii spionajului românesc chiar acasă la Paris. Ceauşescu ar fi spus înainte de atentat, mărturisesc martorii: „Să i se închidă gura. Nu trebuie ucisă. S-o facem zob. Să-i spargem dinţii, falca, braţele. Să nu mai poată niciodată vorbi sau scrie“. Acţiunea a fost condusă, povesteşte Monica Lovinescu în memorii, de Hani Hassan, consilier al lui Yasser Arafat pe probleme de terorism şi, totodată, colaborator  sub numele de cod „Annette“.
Totul avea loc în umbra înăbuşirii Primăverii de la Praga, vizând eliminarea influenţei Monicăi Lovinescu şi a lui Paul Goma.
De la astfel de afaceri ceauşiste murdare, Datcu, șef în spionajul ceaușist, fost ambasador la ONU, alias Prisăcaru, a ajuns, după 89, în Parlamentul României democratice, la curţile europene din nou, ca pe vremea lui Ceauşescu, a ajuns profesor universitar, acum  în USV şi continuă să organizeze, chiar din aceste poziţii, noi limojări publice morale şi fizice faţă de personalităţi democrate, dar tot el construind şi fapte crase de nepotism, bunăoară impunându-şi nepotul GABRIEL CĂRĂBUŞ în TOP și misiuni , apoi şi relaţiile din reţea, ca ARCU, BELDEANU, CĂRĂBUŞ, IACOBESCU (cel mai mare negaţionist local al Holocaustului din Transnistria și împotriva tuturor documentelor internaţionale ratificate de statul român) ET CO …Ținta lor, așadar: să anihileze dur vocile democraţiei, cum au făcut, solidari cu structurile politice şi administrative (Mirza, Ilie, Flutur), și cu Angela FURTUNĂ, care este de ani de zile terorizată de aceşti reprezentanţi ai neostalinismului antiromânesc actual, aproape anihilată total, alungată, mazilită.
În legislatura  1996-2000 spionul antiNATO Ghiorghi Prisăcaru e ales senator, dar e încă si profesor la Facultatea de Administratie Publica din cadrul USV Suceava. Preşedinte al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Preşedinte al multor grupuri parlamentare internaţionale. Preşedinte al Comisiei Afaceri Externe a Senatului României pe durata mandatului de senator PSD. Vice preşedinte al Comisiei de Integrare Europeană a Parlamentului României. ETC etc etc…multe comitete și comiții…Vezi alte detalii aici
 
 http://romania-on-line.net/whoswho/PrisacaruGhiorghi.htm
 
 
Datcu e, așadar, coleg de facultate şi de staff cu torţionarul Arcu Constantin. Solidari cu o întreagă alianţă pentru anihilarea memoriei Monicăi Lovinescu la Suceava (printre autorii limojării mele din 2003 de la Bucovina Literară şi în 2010 de la Biblioteca Bucovinei. Aşa cum Datcu, alături de ekipele sale, au urât-o de moarte pe Monica Lovinescu, aşa au procedat şi cu mine, care m-am implicat în recuperarea modelului și impunerea în viața publică locală, Rețeaua incitând constant la asasinarea mea publică, morală şi fizică). În poza de mai sus, Datcu, pe vremea cand, in misiuni anti NATO, ambasador al României la ONU, se ocupa şi de intoxicarea, manipularea şi lichidarea exilului românesc. Era printre oamenii care puneau la cale atentate ca acela căruia i-a căzut victimă Monica Lovinescu în faţa casei sale, în 1977.
Așadar, în timp ce adevărații torționari și ceaușiști nereformați conduc, la diferite etaje, România, scriitoarea Angela FURTUNĂ este urmărită și amenințată, dată afară, limojată; programele ei, autentic democrate, sunt subfinanțate pentru a fi sabotate (autor, nepotul lui Datcu și alți clienți ai Rețelei), iar împotriva autoarei sunt declanșate campanii de subminare, marginalizare și izolare, în timp ce două tentative de asasinat au vizat-o deja, într-o instituție suceveana (martorii pot fi citați).
Cine ne conduce!!!
Cine ne reprezintă!!!
Datcu alias Prisăcaru!
Arcu!
Rețeaua!!!
                                                                               
                                                                              III.
mircea a diaconu
Mircea A. Diaconu. Decanul Facultății de Litere și Comunicare din Universitatea Suceava. Istoric literar. Din pepiniera încă recuperabilă pentru est-etică produsă de pupinii ceaușiști și neostaliniști…

În anul 2006, înainte de plecarea mea într-o călătorie în Occident, Mircea A. Diaconu mă roagă să-i fac un serviciu: de parcă nu auzise de Amazon.com, unde oricine poate să-și comande orice carte vrea, mai ales un om de valoarea lui financiară, mi-a spus că dorea să-i aduc eu la întoarcerea în țară romanul autobiografic al lui Aharon Appelfeld, proaspăt premiat în 2004 în Franța cu Prix Médicis (foreign works category)  The Story of a Life: A Memoir , 2003, L’Histoire d’une vie, 2004). Adaugă, cu o mină insinuant murdară, și un argument: tu ești cu jidanii, de parcă aș fi avut undeva o rezervație secretă. Insinuarea trădează un mizerabilism cras, cum numai la Arcu și pupinii lor se mai găsește.

Cum sunt din fire un om empatic și prietenos, onest și generos, m-am prefăcut că nu mi se pare anormală o astfel de cerere. În fond, nu cred că făcusem mai mult de o jumătate de oră de conversație în viața mea cu MAD. Îl stimam pentru ceea ce scria, dar atât.  Cert este că, în Germania aflându-mă eu în următoarele luni, mai mulți prieteni evrei de origine română, iubitori de cultură și de țara natală, gata să ajute oricând,  dezinteresat și din spirit de solidaritate, un intelectual român, s-au dat peste cap ca să mai găsească, în Germania, în Elveția și în Franța, măcar trei exemplare din carte. Una pentru ei, una pentru mine și alta pentru Mircea A. Diaconu.

La revenirea mea în țară, am alergat, bucuroasă, amiabilă şi deschisă, aşa cum mi-a firea,  la Universitate. Bat la ușă, Mircea A. Diaconu ia cartea, aparent mulțumit. Nici măcar nu și-a pus problema să întrebe formal de preț, nu că i l-aș fi menționat. Deh, cum să fiu eu meschină?, când pot acorda altora această prioritate… Omul nu auzise nici măcar de faptul că există gesturi galante, colegiale, mulţumiri cum ar fi o floare și un mersi pentru deranj.

Atât de bucuros a fost Diaconu de cartea adusă de mine, amical, din Elveția, încât peste alte două trei săptămâni, ducându-mă iar cu treabă la Universitate, sunt victima unei scene incredibile din partea lui: bat la ușa Decanului (care pe vremea aceea era PHD Ion Horia Birleanu), intru în birou; Prodecanul de atunci, adică Mircea A. Diaconu era și el acolo (fusese ajutat mult în carieră de IHBirleanu, inclusiv cu spațiul de șef în facultate, iar mai târziu, MAD i-a dat și aceluia lovituri nemeritate, pe la spate). Din numai câteva vorbe, brusc isterizat de câteva argumente susținute politicos de mine în cadrul unei discuției absolut colocviale, de față cu Ion Horia Birleanu, Mircea A. Diaconu se ridică, ofensiv, și începe să strige la mine huliganic: Ieșșșșșși afarăăăăăăăăăă!!!

Ai făcut un bine, așa-ți trebuie, mă dojenesc în sinea mea, dându-i dreptate, nu pentru prima oară lui Murphy…

Și…am ieșit afară…pentru că educația îmi cere: fusesem dată afară de un mitic pitic prost crescut. Domnul Decan Ion Horia Bîrleanu a ieșit și el după mine, cerându-mi el scuze pentru mârlănia lui Mircea A. Diaconu. Așa face el, vă rog să-l scuzaţi, adaugă IHB…Așa o fi…

Serios? m-am gândit, nu ar fi mai simplu să se trateze?

În fond, de ce se enervase MAD? Bun prieten cu Arcu fiind, acesta nu accepta sub nicio formă adevărul că Arcu putea fi un torționar neostalinist. Omul care înveninase pur și simplu, cu tenacitate psihopată, în ultimele două decenii, aerul în jur (concurând un vestit Mureșan) și care turnase și „lucrase” atâția scriitori și oameni nevinovați (la acest capitol al ticăloșiei, sistemul a fost servit perfect de Arcu et Co și continuă să fie construit și menținut astăzi, prin Rețeaua cu Arcu) era şi a rămas pentru Diaconu…un sfânt. De aceea, de câte ori are ocazia să fie preşedinte de jurii (şi nu se dă îndărăt de la nimic ca să fie), primul pe care îl premiază Diaconu este Arcu. Asta da, Reţea! Iar Arcu e întotdeauna bun de plată, dacă marfa îl satisface. A nu se crede că nutresc invidie. Ei bine, un sistem creat de grupulețe pentru grupulețe nu are nicio valoare, la ce bun să-l iei în serios?

Cazul în speță mărturisește despre faptul că, în ceaușism, ca și sub stalinism, dar și în lagărele naziste, adesea torționarii intelectuali, turnătorii și delatorii colegi erau mult mai aprigi decât chiar activiștii sau anchetatorii. Însuși colaboraționismul sub totalitarism este de fapt o realitate care scoate în evidență ticăloșia și bucuria sadică pe care oamenii educați sub totalitarism o pot identifica drept valoare, grâbindu-se din păcate să se înroleze în turmă pentru a distruge în chip de benevoli aliați ai Răului, care pun obținerea de avantaje imediate deasupra eticii și a demnității.

Diaconu și Arcu…În bazinul de valori al ambilor nu există politețea, respectul (când e față de doamne, de copii sau de seniori, cu atât mai mult), ci numai atitudini interesate şi provocatoare, de marțafoi misogini. (Multe studente și colege tinere de catedră de la facultatea unde MAD a ajuns între timp Decan reclamă lucruri îngrozitoare și pot mărturisi). Pe de altă parte, la cât combustibil al prieteniei pompase miliardarul Arcu în Diaconu în toți acești ani, pentru a-l ridica prin corupție critică la cel mai înalt piedestal al nominalizării pentru premierile naționale ale USR, în timp ce pe alți prozatori cu adevărat valoroși criticul i-a anihilat fără să clipească…ar fi fost culmea să-l trădeze.

Nu am nimic personal cu istoricul Diaconu. Munceşte, are o brumă de talent. La fel ca mulți alții. Omul, însă, e periculos până şi pentru sine, darămite pentru cei care fac greşeala să încerce să dezvolte relaţii amiabile cu domnia sa. Rog, dacă această restituire îi va ajunge cândva, să-mi trimită înapoi exemplarul din Pelerinul din Aqualung, pe care i l-am oferit cândva. Îi scrisesem acolo o dedicaţie de care astăzi îmi este ruşine și nu doresc să-i servească mai târziu: îi scrisesem că este un profesor de est-etică, dar între timp, m-am convins că, dimpotrivă, Mircea A. Diaconu nu este un adept al est-eticii, ci stă chiar foarte prost la acest capitol. Poate că, dacă va ieşi din Reţeaua de care am vorbit aici, asumându-şi un discurs de veritabil Intelighentsia, de care România are atâta nevoie și azi, ca și altădată, MAD va avea şansa să aspire la aceste valori nobile, pentru care omului îi trebuie conştiinţă, patriotism, onestitate, respect pentru Adevăr şi Onoare, fie şi preţul vieţii, după caz. Deocamdată, deşi s-a ocupat de recuperarea lui Traian Chelariu, Mircea A. Diaconu dovedeşte că nu a învăţat nimic de la acesta. Pentru că o luptă dreaptă și dură pentru Adevăr şi pentru Democraţie nu au dat-o numai  Traian Chelariu şi Monica Lovinescu, sub ceauşism, ci ea trebuie dusă şi azi, cu demnitate şi respect pentru valoarea autentică şi pentru est-etică, atâta vreme cât reflexele totalitare neostaliniste nu se sting, ci revin. În România, încă nu au sosit vremurile când intelectualul se poate retrage în Turnul de Fildeş, fără a fi învinuit că, prin pasivitatea sa, contribuie astfel la anihilarea democraţiei şi la pierderea autenticei libertăţi creatoare și critice .


Angela Furtună

15 ianuarie 2012

(va urma)

Anunțuri

Un gând despre “CONSTANTIN ARCU: TORȚIONARUL, REȚEAUA ȘI ATACUL LA DEMOCRAȚIE (I)

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s