ANGELA FURTUNA PR LUNA IULIE 2011 IN MEMORIAM TRAIAN CHELARIU LA BIBLIOTECA BUCOVINEI
ANGELA FURTUNA PR LUNA IULIE 2011 IN MEMORIAM TRAIAN CHELARIU LA BIBLIOTECA BUCOVINEI

 

 

LUNA IULIE 2011 : 

 

LUNA  IN  MEMORIAM  TRAIAN  CHELARIU

 

TRAIAN CHELARIU – SAU  DESPRE  ROSTUL CĂRŢILOR  CÂND  UN  MARTIR   NE  VEGHEAZĂ  BIBLIOTECA 

 

 

 

Iubeşte-ţi destinul!” (TRAIAN  CHELARIU)

 

 

Bustul lui Traian Chelariu veghează, de câţiva ani de zile (NOIEMBRIE 2007), Biblioteca Bucovinei. Venind dintr-un orizont al conceptelor care pot lua în posesie şi salva existenţa umană supusă infernului totalitar, apropriindu-şi efemerul ei în favoarea unei finalităţi spirituale, sacrificiale şi etice, Traian Chelariu este produsul intelectual al unor şcoli de prestigiu şi, în această calitate, dacă ar fi trăit în vremuri normale, ar fi ajuns un savant autentic ; dictatura, însă, i-a împiedicat evoluţia. Traian Chelariu a precedat cu un deceniu generaţia pierdută – generaţia războiului şi a fost exponent al unui timp când risipirea şi irosirea intelectualilor români au fost semnificative, lucru care se repetă, din păcate, şi astăzi. A fost „un ghem de contradicţii„, un om cu o fire deloc comună şi cu un destin paradoxal, o personalitate ce  se autopersiflează adesea în paginile încărcate de amintire şi de introspecţie, cu inteligenţă amară ; a fost un suflet zbuciumat, dar care se autoregenerează şi se autoreneagă tragic. Istoria l-a supus unei presiuni totalitare enorme, din care Omul a ţâşnit finalmente ca o cometă, după lungi cazne, purificat şi înnobilat, însoţit de Operă ca de o coadă a novei ce a străbătut în mare viteză cultura românească, relansând-o mai apoi pe un nivel nou de interpretare şi de percepţie.

Opera sa literară cuprinde poezie, proză, teatru, cugetări, memorii, cuprinse în 8 volume editate antum şi 5 postume. Operele diaristice, jurnalele şi paginile memorialistice conţin nu numai literatură şi documentaristică, ci şi, bogat desfăşurată, paradigma est-eticului, atât prin realităţile consemnate, moravuri şi morală, cât şi prin lecţiile de viaţă.

Traian Chelariu a văzut lumina zilei la data de 21 iulie 1906  şi a trecut la cele veşnice la data de 4 noiembrie 1966. Prin urmare, se împlinesc anul acesta 105 ani de la naşterea sa şi 45 de la plecarea sa.

 

Născut la Hatna, Dărmăneşti, într-o familie modestă, învaţă la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuţi, studiază apoi Literele şi Filosofia la Universitatea din acelaşi oraş. Se specializează la Paris (Scoala Romană de la Fontenay-aux-Rose) şi la Roma, îşi însuşeşte 12 limbi, funcţionează ca asistent la universităţile din Cernăuţi, Iaşi şi Bucureşti, la disciplinele psihologie şi logică. În 1950, în plină epocă de bolşevizare a României, este dat afară din învăţământul superior, pe criterii politice. Dobândeşte cu mari dificultăţi, succesiv, postul de profesor la mai multe şcoli. În cele din urmă, în plină modă proletcultă, ajunge… muncitor la Întreprinderea de Ecarisaj Bucureşti, condamnat la o existenţă plină de privaţiuni şi umilinţe, dar care nu-i întrerup contactul cu excelenţa culturală. În volumul Zilele şi umbra mea notează, la un moment dat: „Am lucrat la Ecarisaj. După-amiaza, am tradus din Verlaine„. Din 1960, este lector la Institutul Pedagogic din Suceava. În 1950 fusese reprimit în Uniunea Scriitorilor, la recomandarea lui Tudor Arghezi. A scris proză, teatru, poezie, eseuri, cronici literare şi de artă plastică, cugetări, note de călătorie, studii de psihologie şi pedagogie. A publicat mai multe volume în anii ’30 şi i-au apărut câteva cărţi postum prin strădania devotatei sale soţii Ecaterina Chelariu. A susţinut săptămânal rubrica Note germane la Universul Literar. Mare poliglot, a tradus din opera multor clasici ai literaturii universale. Ecaterina Chelariu, care a trăit peste 90 de ani, a avut ca unic scop al existenţei sale de peste trei decenii, cât a mai trăit după moartea ilustrului soţ, punerea în adevărata lumină a operei şi personalităţii acestuia: valorificarea manuscriselor, donarea unei biblioteci de o valoare excepţională Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, peste care avea să treacă urgia postdecembristă împuţinând-o substanţial, mai apoi ridicarea unui bust al scriitorului şi profesorului în fata Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava în 1995, (se spune, de către cunoscători,  că bustul a fost repede dat jos, însă, fiindcă îl încurca pe un ciocoi din conducerea instituţiei să-şi parcheze maşina!)

După mai multe peripeţii şi umilinţe îndurae în Suceava, bustul lui Traian Chelariu ajunge să fie amplasat în curtea Bibliotecii Bucovinei, în anul 2008, unde este bine pus în valoare chiar în centrul oraşului, preţuit cum se cuvine, respectat. Traian Chelariu a fost, se pare, unul din modelele lui Marin Preda pentru memorabilul personaj Victor Petrini din romanul Cel mai iubit dintre pământeni, experienţa sa de muncitor la Ecarisaj inspirându-i romancierului român şi terifianta scenă a luptei cu şobolanii.

 

Traian Chelariu este un simbol al culturii bucovinene, şi mai ales al avatarurilor unui interbelic românesc plin de zbucium. Dacă existenţa şi opera oamenilor de cultură din acele timpuri au fost marcate de presiuni politice ostile echilibrului şi valorii, se întâmplă din nou că, după 1989, o atmosferă oarecum similară umbreşte pe alocuri efortul cercetătorilor şi al celor preocupaţi de recuperarea tezaurelor umane culturale româneşti sau de noile evoluţii literare. La Traian Chelariu, esteticul nu a fost niciodată defazat faţă de est-etic, lucru greu acceptat şi astăzi de noua critică, bazată tot pe spiritul de grup ideologic privilegiat.

 

Fiul lui Traian Chelariu, sculptorul şi scriitorul Şerban Chelariu, stabilit în America, notează în anul amplasării bustului la Biblioteca Bucovinei:

Istoria acestui frumos bust de bronz făcut tatălui meu de buna lui prietenă, distinsa şi sensibila sculptoriţă Florica Hociung, seamănă ciudat de mult cu destinul tatălui meu. Ca şi el a ajuns întâi la Universitate, ca şi el a fost dat jos, şi tot ca şi el, după mulţi ani de singurătate, părăsit şi uitat într-un subsol, poate tot atât de igrasios ca şi casa din Strada Lebedei nr. 8 din Bucureşti, a fost reabilitat. Nu-i aşa că destinele lor sunt foarte asemănătoare? Sunt aproape identice. Şi totuşi, nu. Acum îmi dau seama că nu este chiar aşa…Pentru că bustul tatei nu a ajuns niciodată, ca el, la hingherie!”.

În speranţa că destinul tatălui meu va rămâne de acum încolo mereu legat de acest minunat colţ al Sucevei, popas înverzit pe drumul care duce la Cetate, în speranţa că eriniile, doborâte de acest ultim omagiu, îl vor lăsa în sfârşit pe acest fiu al Bucovinei să se odihnească în pace, vă mulţumesc tuturora pentru bunăvoinţa de a fi alături de el, aşa cum sunt convins că şi el a fost, este şi va rămâne mereu alături de dumneavoastră, fraţi de sânge cu acest minunat tărâm bucovinean”.

Traian Chelariu este înmormântat în cimitirul Cernica de lângă Bucureşti. Trupul său a fost dus de la Suceava la Bucureşti de un grup de tineri intelectuali, iar ceremonia funerară a prilejuit scoaterea drapelului tricolor, ca semn de preţuire şi solidaritate la care recurgeau adesea bucovinenii, prinşi între faliile unei istorii tragice de înstrăinare faţă de patria mamă. Traian Chelariu face parte dintre acei puţini români ce „ies, iată, cu mult puţinul lor, la suprafaţă, dovedind că, în spirit, nici un destin nu se poate pierde: se poate doar amâna până când istoria se mai cuminţeşte şi oamenii recapătă deprinderea respectului” (Andrei Pleşu).

 

 

 

……………………………………………………………………

Iată, pentru amintire, câteva sonete ale lui Traian Chelariu, adevărate bijuterii stilistice:

 

 

 

 

Tu, dulce somn, ce-ntîrzii cine ştie

Pe ce meleaguri mie interzise

Coboară, chiar ne-aducător de vise,

Pe tâmpla mea încinsă şi pustie

 

(Sonet CIV, Traian CHELARIU)

 

 

Nici urmă-n el, ciudată, de-arătare, –

Privea numai, cu ochii mari, departe

Spre o lume-a lui, care-n pliniri deşarte

Spăşeşte-a vieţii grea halucinare

 

(Sonet CVI, Traian CHELARIU)

 

 

Lumini înalte! Rîuri! Plante-n floare

Ce preschimbarăţi în albă pîine piatra!

Vecini cu voi ne-ntemeiarăm vatra

Şi muncile nicicînd istovitoare!

 

(Sonet CXX, Traian CHELARIU)

 

 

Imensă arde ziua în stihie

Tot jurul nostru-s stepe miresmate

Şi-n zări stă marea, şi-aur şi safire!

 

(Sonet CXX, Traian CHELARIU)

 

 

 

Ne-ajung, mustrare blîndă şi-mbiere,

Ca din edenuri pururi părăsite,

Vagi clopote…Cu suflete smerite

Le suferim prelunga mîngîiere.

 

(Sonet CXXX, Traian CHELARIU)

 

 

Voi inimi, răni care-au uitat să doară,

Voi limpezite de-orice umbră feţe,

Vorbiţi, vorbiţi! Se poate? Fără preţ e

Iubirea noastră rai odinioară?

 

(Sonet CXXXI, Traian CHELARIU)

 

 

Eternă este-a stîncii măcinare

Şi voi de spume şi nisipuri şistul, –

Cu ele veacul, veselul sau tristul,

Coboară-acum cînd încă e-n urcare.

 

(Sonet CXLV, Traian CHELARIU)

 

 

La un semn lovesc în somnul zidăriei

Trezite-n veac, mari clopote uitate

Şi cît un munte cad peste cetate

Mînii gemute, gemene veciei.

 

(Sonet CXLIV, Traian CHELARIU)

 

 

De tot ce-n dor rămîne mirodenii

Plutind uşor, pe-apusuri autumnale,

Comori tîrzii, iubiri, tristeţi, – vedenii…

 

(Sonet CLVIII, Traian CHELARIU)

 

 

 

Pe unde-i umbră se arată bruma,

Clar sună ape cristaline-n scocuri,

Prin ora-aceasta şi aceste locuri

Am mai trecut, cum trecem si acuma.

 

(Sonet XLII, Traian CHELARIU)

 

 

                                      Ci dealu-i lung să-l mai urcăm o dată

Pîn’ nu se sparg ale tăriei ţarcuri

Şi turmele de neguri nu-l inundă.

 

(Sonet XLII, Traian CHELARIU)

 

 

 

Şi-mi vei pluti, nălucă nebunească

Tu, oră a-nserării ce se-aşterne

Pe gînd şi mări cu vrajă infinită.

 

(Sonet X, Traian CHELARIU)

 

 

 

Ascult doar struna stranie-a luminii

Ce mi te cîntă cald ca pe-o femeie

Şi te-nveşmîntă-n ceruri şi vecie.

 

(Sonet VIII, Traian CHELARIU)

 

 

 

 

Şi sfînt e trupul. N-are trebuinţă

Decît de ceea ce i se cuvine:

De-un pic de tihnă şi de-un dram de bine.

De ce să-l dăm canon de pocăinţă?

 

(Sonet XXVII, Traian CHELARIU)…………………………………

…………………………………………………………………………

Programul
face parte și din
Campania Bibliotecii Bucovinei

şi a Consiliului Judeţean Suceava


intitulată

ROMÂNIA VORBITĂ FRUMOS

Până în prezent,

Campania România Vorbită Frumos a beneficiat, la Biblioteca Bucovinei (autoarea programului), de promovare prin 1. Expoziția de carte, dicționare și enciclopedii românești sub genericul „Limba română, o moștenire de preț,
2. Expozi
ția carte și documente Academician Alexandru Graur – O viață dăruită limbii române, 3. expoziţia documentară Eveniment UNESCO – Mihail Sadoveanu 130 , 4. celebrarea prin expoziţie de carte şi prin lectură a marelui poet român Aurel Dumitraşcu, 5. celebrarea prin expoziție de carte a scriitorului Norman Manea, nume de referință al literaturii de limbă română, 6. lansarea volumului pentru copii initulat Mărgăritarele de Rodica Puşcaşu, 7. celebrarea prin şapte ateliere de lectură a Programului Anul 2010 – Anul Paul Celan – Program al Bibliotecii Bucovinei, 8. lecturi publice din Elena Farago, Maria Banuş, Otilia Cazimir, George Bacovia, George Topârceanu, Nicolae Labiş, Anton Holban, Vasile Voiculescu., 9. Organizarea de expoziţii de carte din Fondul „Monica Lovinescu” al Universităţii din Oradea precum şi a conferinţelor, colocviilor şi lecturilor publice în cadrul Zilelor Monica Lovinescu – Ediţie internaţională, noiembrie 2010, Program al Bibliotecii Bucovinei, 10. Expoziţia de carte şi lecturile publice sub genericul Shoah efectuate cu sute de tineri care au comemorat între 24 şi 27 ianuarie 2011 Ziua Internaţională a Victimelor Holocaustului la Biblioteca Bucovinei. 11. Expoziţia de carte intitulată „15 februarie – O zi pentru România cultă”, celebrarea zilei de naştere a academicienilor români Titu Maiorescu, Spiru Haret, Constantin Rădulescu-Motru”, 12. Centenar Emil Cioran. Workshop I în parteneriat cu Humanitas: lecturi din Emil Cioran, Norman Manea (O vizită la Emil Cioran) şi Monica Lovinescu (La apa Vavilonului – pagini despre Emil Cioran) 13. XXXI de sesiuni ale Clubului de Lectură „Prinţul fermecat” şi ale Cenaclului Scriitorilor-Copii patronate de USR-Filiala Iaşi 14. Organizarea celei de a 13-a ediţii a Festivalului Primăvara Poeţilor- Le Printemps des Poetes la Suceava, la Biblioteca Bucovinei, în zilele 7-21 martie a.c., inclusiv celebrarea Zilei Internaţionale a Francofoniei – 20 martie 2011. 15. Eveniment Întâlnirile din Alexandria în cadrul Centenar Emil Cioran, la Casa Cărţii, Librăriile Alexandria. 16. Trei Evenimente Majore din cadrul programului de Lecturi Urbane Oraşul Citeşte, coordonat de Alexandria Librării şi Cultureşti în parteneriat cu BB și Uniunea Scriitorilor din România. 17. Comemorare ITZIK MANGER 110 – REGELE POEZIEI IDIŞ. 18. In Memoriam ION ZUBAȘCU, iunie 2011. 18. Centenar ERNESTO SABATO, 23 iunie 2011 ora 17. 19. NORMAN MANEA 75, 27-28 IUNIE – A CELEBRATION – BOTH AT BIBLIOTECA BUCOVINEI SUCEAVA AND ICR NEW YORK.  20. AMERICA THE BEAUTIFUL 4 IULIE 2011 . 21. VLADIMIR TISMĂNEANU 60 – LANSĂRI DE CARTE. 4 IULIE, ORA 17.

 

 

 

 

………………………………………………………..

Angela Furtuna
scriitoare, eseistă, publicistă, critic literar
membră a Uniunii Scriitorilor din România
Master în PR și Comunicare
Master în Semiotica Limbajului în Massmedia și Publicitate

Specialist în biblioteconomie și bibliografie
Specialist iin Informare UE și Marketing Cultural,

Biblioteca Bucovinei
PR Program LUNA IULIE  2011 – LUNA IN MEMORIAM TRAIAN CHELARIU LA BIBLIOTECA BUCOVINEI –- Lecturi publice din Traian Chelariu,  în fiecare miercuri, la ora 15, în zilele de 6, 13, 20 şi 27 iulie 2011

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s