http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/teodor-maries-ion-iliescu-sa-si-recunoasca-crimele-si-sa-ceara-iertare-poporului-roman-208072.html

http://www.romanialibera.ro/multimedia-video/teodor-maries-despre-21-decembrie-1989-208039.html

CLAUDIU  BERBECE: Într-un interviu acordat pentru România liberă în proiectul „2112 –  poveşti despre revoluţie”, liderul Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, se exprimă vehement la adresa fostului preşedinte Ion Iliescu, pe care îl învinovăţeşte „pentru cei peste 1.000 de morţi de după 22 decembrie 1989”. De asemenea, Mărieş vorbeşte despre cele trei proteste cu greva foamei pe care le-a ţinut din ’90 încoace şi ameninţă că ar fi dispus să treacă printr-un al patrulea, „dacă dosarele Revoluţiei şi Mineriadei nu se deblochează”.

În martie anul acesta ajunsese o glumă pentru acul cântarului. Avea 56 dekilograme, la o înălţime de 1,85 metri. Era rezultatul unui protest cu greva foamei pe care l-a ţinut în două etape, întrerupte de pauza de două luni din preajma Săbătorilor, începând cu august 2009. Aproape că banalizase această formă de presiune, judecând după faptul că nici jurnaliştii amatori de senzaţional nu se mai înghesuiau să relateze despre „ce mai face nebunul de Mărieş”.

Însă, liderul Asociaţiei de revoluţionari 21 Decembrie, Teodor Mărieş, îşi ducea mai departe crezul pe care l-a afişat public din 1990 încoace. Insista fanatic pentru un soi de Sfântă Treime personală: desecretizarea dosarului Revoluţiei din decembrie ’89, desecretizarea dosarului Mineriadei din iunie ’90 şi aplicarea Legii lustraţiei.

La sfârşitul lunii noiembrie, România liberă l-a găsit pe Teodor Mărieş mult mai întremat fizic, dar cu acelaşi elan excesiv, alimentat de data aceasta şi de progresele pe care le-a obţinut: autorităţile au pus la dispoziţia Asociaţiei 21 Decembrie sutele de mii de fişe despre Revoluţie şi Mineriadă, iar Parlamentul a votat favorabil pentru Legea lustraţiei, act normativ invalidat însă ulterior de Curtea Constituţională.

Nu-i ia luat mult lui Tedor Mărieş să ajungă la subiectul CCR.

„După ce a făcut şi cu Legea lustraţiei eu zic că această Curte ar trebui desfiinţată. Nu se poate ca 9 judecători să decidă peste Parlamentul României”, tranşează Mărieş.

Iar de la magistraţii Curţii Constituţionale trece rapid la fostul preşedinte Ion Iliescu.

„La CCR au activat elefanţii lui Iliescu”, se încruntă revoluţionarul.

„Iliescu şi-a omorât tăticul şi mămica”

După care apucă la nimereală un marker de pe birou, îl pune în picioare şi apoi îl doboară cu o mişcare scurtă. Repetă gestul de două-trei ori în timp ce povesteşte, pe un ton din ce în ce mai agitat: „Nu pot să uit niciodată de 21 decembrie 1989, de zona Sălii Dalles, de oamenii care cădeau şi de cum mi-au trecut gloanţele pe la ureche. Nu pot să uit acea noapte de groază pentru care Ion Iliescu nu a făcut dreptate, deşi nu era el vinovat pentru ce s-a întâmplat până în 22 decembrie”.

Markerul ajunge iar în mâna lui Mărieş, care îl strânge şi îl îndreaptă acuzator către camera de filmat. Îi transmite câteva întrebări lui Ion Iliescu, cu care spune că nu vrea să se întâlnească sau să vorbească direct.

„Am înţeles, ţi-ai omorât tăticul şi mămica, pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, de care ai fost foarte apropiat la un moment dat. E problema ta dacă eşti criminal. Dar de ce ai creat  tu diversiune, ca să moară peste 1.000 de oameni după 22 decembrie?! De ce ai împins tu lucrurile în propaganda mincinoasă şi deşănţată a televiziunii şi radioului?”, se dezlănţuie Tedor Mărieş la adresa fostului preşedinte. Personaj care, trebuie precizat, nu a fost condamnat de nicio instanţă pentru incidentele invocate de Teodor Mărieş.

Din contră, în vara anului trecut, Ion Iliescu a fost scos de sub urmărire penală în dosarul Mineriadei. Iar în decembrie 2009 afişa o siguranţă demobilizatoare pentru contestatarii săi, afirmând, într-un interviu acordat BBC, că o eventuală condamnare a sa pentru evenimentele din decembrie 1989 ar duce la „proteste în întreaga ţară”.

Mesaj către Iliescu

Pentru reluarea cercetărilor în aceste două dosare, Mărieş are două soluţii.

Prima constă într-un alt mesaj pentru Iliescu: „Dacă ai onoare, te duci la Parchet, dai declaraţie, recunoşti tot ce-ai făcut şi rogi naţiunea română să te ierte pentru crimele pe care le-ai săvârşit cu buna ştiinţă, împreună cu prietenii tăi, de la Alexandru Bârlădeanu la Virgil Măgureanu, de la Gelu Voican Voiculescu la Petre Roman, de la Victor Atanasie Stănculescu la Mihai Chiţac. Dumnezeu cu mila, sunt mulţi criminali în această ţară!”.

Dintre celelalte persoane nominalizate de Teodor Mărieş, doar foştii generali Victor Atanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac au primit sentinţe definitive pentru reprimarea violentă a Revoluţiei din 1989. Cei doi au fost condamnaţi la câte 15 ani de închisoare, fiind în plus degradaţi. Chiţac a decedat pe 1 noiembrie 2010.

„Mai fac o grevă a foamei”

A doua soluţie a lui Mărieş este o nouă grevă a foamei „pentru condamnarea tuturor vinovaţilor din dosarele Revoluţiei şi Mineriadei”. Ar fi a patra astfel de formă de protest la care recurge.

„Prima grevă a foamei am început-o în noaptea de 18 spre 19 iunie 1990, când am fost arestat abuziv în urma Mineriadei. Atunci Iliescu şi Roman au dat ordine să-mi fie pus în rechizitoriu jumătate din Codul Penal pentru că am avut neobrăzarea să protestez împotriva lor în Piaţa Universităţii. Am stat 46 de zile în greva foamei şi, în cele din urmă, am fost eliberat pe 30 octombrie. Până în 1992 am fost achitat de toate învinuirile pe care mi le aduceau foştii comunişti”, adaugă Mărieş.

„Victimele vor dreptate”

Acum, liderul revoluţionarilor speră ca, până la sfârşitul anului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului să mai impulsioneze o dată autorităţile române pentru dezgheţarea dosarelor. CEDO a fost instanţa care, sesizată atât de Asociaţia 21 Decembrie, cât şi de Mărieş în nume personal, a presat factorii de decizie de la Bucureşti să elibereze acele documente despre Revoluţie şi Mineriadă ţinute încă la secret până anul acesta.

„Sunt, în total, 8.000 de victime lăsate în urmă de Revoluţie, plus încă 2.000 de mineriadă. Persoanele acestea sau rudele lor vor încă dreptate. Ştiu de la procurori că dosarele sunt instrumentate în proporţie de 60-80 la sută şi că vinovaţii sunt aproape toţi stabiliţi. Nu înţeleg însă de ce de trei ani Parchetul opreşte cercetările?”,  este întrebarea care îi încreţeşte pentru a nu ştiu câta oară fruntea.

Legea imprescriptibilităţii

Obişnuit însă cu „tărăgănarea” acestor probleme, Mărieş spune că va insista şi pentru o lege care să prevadă clar că infracţiunile comsie în momentele decembrie 1989 şi iunie 1990 să nu se prescrie.

„Văd că unii tot spun că aceste crime comise atunci s-au prescris deja. Eu vreau să fie şi la noi ca în Statele Unite, unde crimă nu se prescrie. Oricum, am consultat şi eu mai mulţi avocaţi care mi-au spus că termenul de prescriere în cazul Revoluţiei este de 22 de ani, deci am mai avea încă un an pentru condamnarea vinovaţilor”, îşi face planuri Teodor Mărieş.

Pentru o lege a imprescriptibilităţii el contează pe sprijinul unor personaje precum fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, în prezent europarlamentar, şi preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului,  istoricul Vladimir Tismăneanu.

De asemenea, speră că majoritatea parlamentară care s-a adunat pentru validarea Legii lustraţiei să dea un vot asemănător şi pentru o eventuală lege a imprescriptibilităţii.

„Exemplul personal”

Până la urmă, de ce mai insistă Teodor Mărieş pentru elucidarea completă a enigmelor de la Revoluţie şi de la Mineriadă?

„Pentru că vreau să dau şi un exemplu celor mai tineri, care poate nu ştiu ce s-a întâmplat cu 20 de ani în urmă. Ideea este că într-o ţară în care instituţiile statului nu funcţionează şi nu ajută cetăţeanul, doar ceea ce faci pe cont propriu te poate ajuta. De asta am şi intrat în greva foamei. Am zis să fiu eu cu foamea şi ei cu nervii. Şi am câştigat!”, conchide Teodor Mărieş.

„Am vrut să trag în Ceauşescu”

Teodor Mărieş povesteşte că a participat la Revoluţie încă din 21 decembrie: „Pe la ora 12 eram la Intercontinental şi am fost în zonă până noaptea, in jurul orelor 23:30. A doua zi, la fel, pe la 11-12 am fost acolo. Pe 22 am intrat pe geam în Comitetul Central, alături de doi cunoscuţi. Acolo am găsit arme adunate de peste tot. Am luat şi eu una şi m-am grăbit către etajul 6, cu intenţia clară să trag în tot ce mişcă, în special în Ceauşescu. Sigur că acum aş putea să par un criminal, dar după ce văzusem măcelul de la Universitate voiam sânge pentru sânge. Însă am ratat momentul decolării elicopterului de pe CC pentru că la etajul 5 ne-am întâlnit cu doi ofiţeri de Securitate cu care ne-am luat la bătaie. Când am ajuns pe clădire elicopterul era deja la o distanţă considerabilă”.

Ion Iliescu îl contestă

Fostul preşedinte Ion Iliescu a constestat tot timpul participarea lui Teodor Mărieş la Revoluţie. Chiar anul acesta, în cadrul unei mese rotunde organizate de Institutul Revoluţiei Române – al cărui preşedinte este – Ion Iliescu se întreba, retoric, „cum mama dracului a ajuns Mărieş să conducă Asociaţia 21 Decembrie?”. Şi adăuga: „Acest Teodor Mărieş n-are nici măcar calitatea de revoluţionar. Asociaţia 21 Decembrie s-a creat de cei care au fost pe baricade. El n-a fost acolo şi nimeni nu-i recunoaşte acest drept. Toţi membrii fondatori ai Asociaţiei, practic, s-au cam retras. În conceptul lor, e un fel de administrator al clădirii”.

„Mă retrag”

Totuşi, după opt ani în fruntea Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş spune că nu mai doreşte funcţia de preşedinte: „Am luat hotărârea de a mă retrage încă din vară. Toată lumea crede că am vreo funcţie politică aranjată, dar nu e aşa. Opt ani este destul. Mai am un an de mandat, dar vreau să plec înainte de acest termen pentru a se găsi din timp un înlocuitor”.

Revoluţia

Pe scurt, evenimentele din decembrie 1989 au dus la executarea cuplului dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu şi la căderea regimului comunist din România. Conform evidenţelor din anul 2005, întocmite de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, instituţie aflată în subordinea Guvernului României, numărul total al celor împuşcaţi mortal a fost de 1.142. Numărul răniţilor a fost stabilit la 3.138, iar al celor reţinuţi la 760.

Mineriada din 13-15 iunie 1990

Sub această titulatură sunt cunoscute evenimentele care au avut loc în perioada menţionată în Bucureşti, când forţele de ordine, susţinute de mineri, au intervenit în forţă împotriva protestatarilor anticomunişti din Piaţa Universităţii şi a populaţiei civile. Oficial, conform evidenţei de la comisiile parlamentare de anchetă, numărul răniţilor este de 746, iar numărul morţilor este de şase: patru morţi prin împuşcare, un decedat în urma unui infarct şi o persoană înjunghiată. Însă Asociaţia Victimelor Mineriadelor insistă că cifra reală a morţilor este de peste 100.

Legea lustraţiei

Lustraţia – văzută ca o soluţie de a împiedica foştii oficiali comunişti să mai deţintă funcţii publice – a fost cerută pentru prima oară deschis în România de către Proclamaţia de la Timişoara, document adoptat în urma unei manifestaţii populare din 12 martie 1990. Punctul 8 din solicitarea manifestanţilor de atunci suna în felul următor: „Propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate. Până la stabilizarea situaţiei şi reconcilierea naţională, absenţa lor din viaţa publică este absolut necesară”. Aceasă dorinţă nu s-a aplicat însă în cei 20 de ani care au urmat. Iar, în iunie 2010, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională o lege cu prevederi similare, care fusese adoptată cu doar o lună înainte de Parlament.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s