Pe orizontală, spre LUME, pe verticală, spre VALORI„, îndeamnă mereu Mihai Șora, care astăzi împlinește 94 de ani.

 

 

Reperele biobibliografice ale vieții și operei filosofului și gânditorului Mihai Șora sunt, cf. Wikipedia, următoarele:

 

Mihai Șora (n. 7 noiembrie 1916, Ianova, județul Timiș) este unul dintre cei mai însemnați filosofi și eseiști români contemporani.

 

Educație, anii timpurii

Fiul lui Melentie Șora, preot ortodox, și al Anei (născută Bogdan), Mihai studiază laȘcoala primară din comuna Izvin, județul Timiș, apoi la Timișoara (1923 – 1927), încheind studiile liceale la liceul „Constantin Diaconovici-Loga”din același oraș (1927 – 1934), unde a studiat temeinic filosofia și limbile clasice, latina și elina.

Va studia filosofia la Universitatea din București (1934 – 1938). I-a avut ca profesori, printre alții, pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar la seminar l-a avut ca asistent, timp de trei ani, pe Mircea Eliade. Bursier al Guvernului Franței, a ajuns în ianuarie 1939 la Paris pentru a realiza, sub conducerea lui Jean Laporte, o teză despre „La notion de la grâce chez Pascal”.

 

Franța, Elveția, România

Amenințarea înaintării vertiginoase a Wehrmachtului l-a făcut să părăseacă Parisul în iunie 1940 și, după lungi peregrinări, s-a stabilit laGrenoble (1940 – 1945), întrucât acolo oficia Jacques Chevalier, un „pascalizant înrăit”, conform propriilor sale cuvinte. În această perioadă, concepe prima sa carte, „Du dialogue intérieur”, un eseu de antropologie metafizică, publicat ceva mai târziu, în 1947, la Gallimard.

În anii războiului participă la rezistența franceză antifascistă, iar după aceea devine cercetător stagiar la Centre National de la Recherche Scientifique, Paris, între 1945 și 1948.

Neînțelegând adevărata dimensiune tragică a ocupării de facto a României de către Uniunea Sovietică prin intermediul desfințării partidelor politice, a democrației și a guvernării țării de către un guvern comunist aservit Kremlinului, revine în țară în toamna anului 1948, cu intenția de a se reîntoarce în Franța, dar era mult prea târziu. Granițele fuseseră deja închise și o dată cu acestea și deschiderea României spre vest pentru aproape 20 de ani.

Totuși, din cauza tinereții sale și a apolitismului său evident și declarat, nu este împiedicat să presteze munci intelectuale. A lucrat ca referent de specialitate la Ministerul de Externe (1948 – 1951), apoi ca șef de secție la Editura pentru limbi străine (între 1951 și 1954) și redactor-șef laEditura de Stat pentru Literatură și Artă (1954 – 1969), unde are meritul remarcabil editorial de a fi fost fondatorul noii serii BPT (un acronim pentru Biblioteca Pentru Toți).

 

Premii, traduceri, afilieri

  • Mihai Șora este membru fondator al Grupului de Dialog Social, al Alianței Civice și al Societății Române de Fenomenologie.
  • A tradus din Jean-Jacques Rousseau („Visările unui hoinar singuratic”) și din Sartre („Cu ușile închise”).
  • Mihai Șora a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1978 pentru Sarea pământului și pe 1998 pentru Firul ierbii.
  • După evenimentele din decembrie 1989, a fost Ministru al Învățământului, în primul guvern democratic provizoriu, condus de Petre Roman.

 

 

  • Selecțiuni din volumele publicate
  • Du dialogue interieur, 1947, Paris, Editions Gallimard
  • Sarea pămîntului, 1978, București
  • A fi, a face, a avea, 1985
  • Eu & tu & el & ea sau dialog generalizat, 1990
  • Despre dialogul interior, 1995
  • Firul ierbii, 1998
  • Câteva crochiuri și evocări, 2000
  • Mai avem un viitor? România la început de mileniu, interviuri, 2001
  • Locuri comune, 2004
  • Clipa și timpul, 2005
  • Despre toate și ceva în plus. De vorba cu Leonid Dragomir, 2005
  • Despre toate și ceva în plus. De vorba cu Leonid Dragomir, 2006; ediția a II-a revizuită și adăugită

 

………………………………………………………………………………………………………………………………………..

 

Pentru mine, intalnirea cu celalalt este o mare bucurie. Am aceasta disponibilitate pentru intalnire oricand… Intotdeauna sunt in dialog cu ceva sau cu cineva.

Mihai Sora

 

Mihai Șora este autor Humanitas. Patru volume importante au apărut deja

La Editura HUMANITAS:

 

<span>1. Despre dialogul interior</span>

 

<span>Cartea aceasta, publicata pentru prima oara in urma cu peste cincizeci de ani la editura Gallimard, contine temeiul intregului demers al filozofului din cartile sale aparute in romaneste, incepand cu Sarea pamantului . Caci forma dialogata a eseurilor sale nu e decat urmarea dialogului cu sine, a unei dedublari, a unei sparturi pe care Mihai Sora a postulat-o in aceasta prima carte, incercand mereu de atunci s-o depaseasca. O postfata a lui Virgil Nemoianu, care incearca sa fixeze locul autorului in filozofia romaneasca, si un „Cuvant dupa cincizeci de ani ” al autorului insusi, menit sa-l introduca pe cititor in atmosfera pariziana postbelica in care s-a nascut cartea, intregesc restituirea acestui text de mare densitate, aflat acum la a doua editie Humanitas.</span>

 

<span>2. Sarea pamantului</span>

<span>Cantata pe doua voci despre rostul poetic</span>

 

In 1978, dupa trei decenii de tacere impusa, Mihai Sora publica la editura Cartea romaneasca o carte neobisnuita nu doar in peisajul cenusiu al culturii romane de la acea data, ci si prin insolitul formulei sale „stilistice „. Ea era alcatuita dintr-o serie de dialoguri amintind de dialogurile lui Platon, desfasurate insa intre doua personaje mult diferite fata de Socrate si interlocutorii lui atenieni: Mai Stiutorul si Tanarul Prieten . Dezbaterile lor se roteau in jurul limbajului si al functiei lui poetice, tema sub care autorul strecura, ferindu-le esopic de ochiul vigilent al cenzurii, problemele de ontologie care-l interesau cu adevarat. Republicarea acestor dialoguri readuce astazi in atentia publicului subtilitatea unui ganditor si deopotriva inflexibilitatea unei adevarate constiinte civice; un ganditor parca mai prezent ca niciodata, care a inteles inca de atunci ca destinul filozofiei romanesti depinde de ancorarea lui in marile tendinte ale veacului.<span> </span>

 

<span>3. A fi, a face, a avea</span>

 

Cu aceasta a doua carte de dialoguri, Mihai Sora isi dezvaluie si mai mult sorgintea demersului sau, de aflat in fenomenologia lui Husserl si Heidegger, precum si in filozofia neotomista si existentialista din anii studiilor sale antebelice la Sorbona. Dialogul dintre cele doua personaje ale cartii anterioare, carora li s-a adaugat un „Devotat Amic „, se apropie acum in cercuri din ce in ce mai stranse de nucleul urmarit inca de la inceput: conditia ontologica a omului, exprimata in rostirile si faptuirile sale. Cititorul va descoperi si astazi, cu aceeasi uimire cu care a fost descoperit acum doua decenii, asaltul pe care autorul il poarta pentru cucerirea concretului, impresurarea datului simplu al vietii cu «aparatul» mladios al conceptului filozofic.

 

<span>4. eu&tu&el&ea…</span>

<span>sau dialogul generalizat</span>

 

Cartea aceasta, scrisa in atmosfera irespirabila din preajma lui decembrie 1989, a aparut abia in 1990, dupa ce filozoful isi multiplicase manuscrisul si il difuzase prietenilor, intr-un gest mai degraba rareori vazut in literatura romana sub comunism. Ea adanceste meditatia ontologica din Sarea pamantului si din A fi, a face, a avea, aplicand-o la relatiile sociale, la situatia omului in cetate si la greutatea cu care politicul apasa asupra vietilor noastre. Asa cum arata intr-o scurta postfata, ca atatia autori ai vremii, pentru a insela vigilenta cenzurii, Mihai Sora a adoptat un limbaj codificat, esopic. Directia „atacului” sau ramane insa evidenta pentru cine este dipus sa se transpuna in realitatile acelor ani.

 

…………………………………………………………………………………………………………………………………………..

 

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Mihai Șora despre eroarea fundamentală de după 1990:

 

–  De ce a fost atit de raspindita mentalitatea de asistat?

 

Mihai Șora – A fost o greseala capitala in 1990. Ne-ar fi trebuit un alt tip de conducator decit Iliescu. Clasa politica, in frunte cu Ion Iliescu, a monopolizat puterea.

 

O constiinta politica pierduta (asa cum a pierdut-o ansamblul populatiei din Romania) nu se poate reface la nivel statal – mai ales intr-un stat centralizat la extrem, cu intreaga putere acumulata la virful unei piramide in interiorul careia canalele de informatie sint blocate.

 

Se poate reface insa foarte bine la nivel local, unde toata lumea cunoaste pe toata lumea si matrapazlicurile nu pot fi camuflate. Iata de ce trebuia lansat un proiect real de descentralizare, care sa inceapa cu descentralizarea financiara. Pe masura colectarii taxelor, o parte ar fi trebuit sa ramina in administrarea localitatilor.

 

Partea ramasa la nivel local le revenea oamenilor care se cunosc personal. Intre oameni cunoscuti hotii sint imediat dati in vileag. Si ajungeam sa avem o clasa administrativa corecta la nivel local, din care puteau sa se formeze mai departe oameni cu viziune, care sa puna bazele unei clase politice. Dar, la virf, in 1990, nimeni n-a dorit o reala descentralizare.

 

PSD si Ion Iliescu tocmai asta au dorit: acumularea, in continuare, a tuturor resurselor la virf si redistribuirea lor clientelara.

 

…………………………………………………………………………………………………………………………………………….

 

Mihai Șora despre nevoia României de educație și de biblioteci

 

 

Banii sa mearga la biblioteci, nu in subventionarea titlurilor de carte

 

Rep. Ati construit marea colectie Biblioteca pentru toti, ati fost cel care a initiat acel proiect. Existau 52 de aparitii pe an, in fiecare simbata putea fi cumparat urmatorul volum, foarte ieftin. Cum facem acum sa editam si sa difuzam volume necesare cultivarii noastre?

 

 

 

– Mihai Șora :  Volumele trebuie sa ajunga in biblioteci. Aici trebuie statul sa se implice. Reteaua de biblioteci trebuie sa fie marele cumparator al productiei de carte din Romania. Daca rezolvi si problema salarizarii corpului didactic, atunci vei avea si cumparatori privati interesati. La biblioteci, achizitionarea de carti nu trebuie sa se faca printr-o lista trimisa de sus.

 

Bibliotecile insele trebuie sa-si faca listele de volume. Bibliotecarii sint oameni calificati, stiu ce sa comande, isi cunosc publicul cititor si cartea s-ar vinde in mod real. Reteaua de biblioteci trebuie sa infloreasca in Romania. La noi, nimanui nu-i pasa de biblioteci. Fostul ministru Razvan Theodorescu spunea ca in cultura traim in sistem capitalist, fiecare sa se descurce singur.

 

In acelasi timp, Razvan Theodorescu a favorizat sistemul acesta al subventiilor de carte, care te arunca in zona arbritrariului. In felul acesta, anumiti oameni, care sint mai zurbagii, ar putea sa nu beneficieze niciodata de subventii, sa aiba sanse scazute de publicare.

 

Aceasta subventionare a titlurilor ducea la o modificare artificiala a preturilor de vinzare, facea decalaje intre cartea subventionata, dintr-o data mult mai ieftina, si carti echivalente, care traiau din propria lor energie.

 

Rep. Ar trebui sa se renunte la subventionarea de titluri?

 

 

– MIhai Șora –  Da. Nu trebuiau sa fie subventionate titlurile. Singurele lucrari subventionate pot fi: marile instrumente de lucru, lucrarile colective de sinteza, dictionarele si enciclopediile. In rest, toti banii sa mearga la biblioteci. Acum bibliotecile sint in paragina.

 

Ele au ramas in paragina de pe vremea lui Dumitru Popescu-Dumnezeu care a desfiintat, in anii ’80, posturile de bibliotecar de la licee si scoli generale. Ideea lui Dumitru Popescu-Dumnezeu era ca bibliotecile pot functiona prin generozitatea tinerilor profesori, carora li s-a taiat suplimentul de salariu pe care il primeau ca bibliotecari.

 

In doi-trei ani, acele biblioteci s-au tranformat in mormane de carti, s-au pierdut si s-au deteriorat volume. Aceasta mentalitate, a lui Dumitru Popescu-Dumnezeu, functioneaza pina astazi – nimeni nu are interesul resuscitarii bibliotecilor scolare – peste zece mii in toata tara.


 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s