1. drumul ascuns
şi când mă veţi întreba ce sunt luminile
vă voi spune că unele lucruri nu se lasă văzute decât ca miez întunecat
iar dacă te apropii de un om acesta te spintecă din privire
pe când atunci când te îndepărtezi de lume, vei fi urmărit toată viaţa de un fir
ce se înnoadă în jurul gleznelor tale
lasoul paşilor cu care cobori treaptă după treaptă
din oase armonică
numai în tine străin

2. întâlnirea

un orb ars de propriul miez
e o lumină din care a rămas doar întunericul
chiar şi atunci când freamătul miezului se stinge
cochilie pe care o deschid cu o lamă fină
ca pe o stridie
şi nevăzând eu plec mai departe
să te întâlnesc în scrum

 

3. orbii
era un mort învelit în mătase roz
treaz zburător
începutul unei călătorii prin pădure
hârtie roasă de litere viermi
ferigi sefiroturi
ciuperci
din ale căror cupe beam fum
clorofilă dantelă de carne
câteodată apare un trunchi retezat sau un om care mă întreabă ce sunt luminile
atunci când nu sunt văzute de ochi
ci de orbi
şi vă voi spune că oamenii se sfârşesc în lumină
căci văzul cel de pe urmă
e un cer din care nu poţi fugi
chiar şi atunci când acesta se prăbuşeşte în tine
ca un trup nou
iar ultimul care se stinge este auzul acelui văz
un fel de a fi aici
aproape stins
când dincolo pulsând deja
4. privind fără să vadă nimic din cel care pleacă
eu nu pot vedea
eu pot doar să privesc şi să nu simt energia cuvintelor
pot să uit cine sunt şi pot să nu desluşesc graba care mă alungă de aici
şi pot să spun unde se opresc femeile tinere şi unde nu se opresc ele
atunci când văd femei bătrâne cuibărite în lumină
femeile tinere vor lua desenele tale
drept o scriere tainică
şi îi vor spune copilului că lumea e doar o poveste
femeile bătrâne vor lua lutul tău
drept carne
şi îi vor spune copilului că orice poveste este o lume
ce se închide de îndată ce a fost atinsă
dar lumea văzută de cel care pleacă
nu este decât un fel de a nu vedea lucrurile ce rămân:
singurătăţile tuturor zbătându-se în însingurarea fiecăruia

eu nu pot vedea
pentru că doar o femeie bătrână închisă într-o femeie tânără
una prin cealaltă privind fără să se uite la mine

femeile tinere şi femeile bătrâne s-au înţeles întotdeauna la preţ:
copilul va fi luat de femeia ce va povesti cum a fost sfârşitul lumii
cealaltă va lua totul de la capăt
va privi
nu va vedea

 

 

 

* apărut în premieră în Ziarul de Duminică, sub îngrijirea lui Ioan ES. Pop. http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/calatoriile-fara-intoarcere-ale-personajului-fara-trup-7085348/


 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s