DEVIS  GREBU – UN  DEMERS  DE  PARTEA  VALORII

Frenezia cu care România (spre deosebire, bunăoară, de Franţa, de Germania, Olanda, Israel sau de Statele Unite, dar exemplele pot continua) îşi marginalizează, îşi neglijează şi îşi distruge intelighentzia este inegalabilă. Iar politicile româneşti orientate împotriva valorilor sale autentice (aparţinând modernităţii, deci critice, şi aparţinând eternităţii, deci universale) cunosc o recrudescenţă mai ales în perioadele de criză.

În acest sens, perioada crizei actuale îmi aminteşte, prin toate componentele sale definitorii (0. falimentul statal, politic şi economic, 1.radicalism , 2. extremism socio-politic, 3. atacul împotriva intelectualilor, artiştilor şi oamenilor de cultură liberi, 4. exhibarea comenzii de înregimentare xenofobă şi fascistă la dreapta şi la stânga, în devălmăşie), de crizele majore ale civilizaţiei româneşti (însoţite mereu de mari derapaje) din anii 30-40 şi respectiv anii 50-60. În consecinţă, astăzi, atacul dat împotriva elitelor intelighentziei, artei şi culturii majore este din nou foarte puternic.

Cine dirijează din umbră acest atac? Răspunsul e foarte clar: acest atac e dirijat de întreaga clasă politică şi de clientela sa oligarhică şi administrativă.

De ce au loc atacurile clasei politice la adresa intelectualilor şi artiştilor, a oamenilor liberi, în vremuri de criză?

Motivul este  limpede: în vremuri de criză, diriguitorii politici ai dezastrelor naţionale (solidari transpartinici în demersurile de conservare a unor privilegii nemeritate) nu suportă nici valoarea şi nici spiritul critic cu care veritabilii oameni de cultură şi veritabilii creatori intervin în viaţa Cetăţii, de partea Adevărului şi a valorilor democratice, şi împotriva regimurilor antidemocratice şi incompetente, situându-se de partea meritocraţiei, a libertăţilor şi drepturilor omului şi a ideilor de salvare prin meritocraţie şi muncă.

Oamenii de cultură şi de ştiinţă români, artiştii, scriitorii şi creatorii români trăiesc astăzi una din cele mai teribile tragedii (deşi nu e prima şi nici singura, pentru că şi crizele anterioare din istoria naţională recentă, enumerate mai sus, au generat, în epocă, prigoniri, suprimări şi exiluri masive). În timp ce în ultimii douăzeci de ani o clasă politică rapace şi cinică, mai coruptă decât toate celelalte de dinainte la un loc,  a transformat România într-o colonie, şi-a impus în administraţie numai aghiotanţii distructivi şi a susţinut în mod activ şi direct jaful naţional şi asasinarea valorilor, … statul de drept a fost subminat, în timp ce elitele democratice au fost distruse de această caracatiţă mafiotă şi au fost îndepărtate de la vizibilitatea meritată precum şi de la exercitarea în viaţa publică a rolului, notorietăţii şi competenţei pe care le merită.

Proştii şi agramaţii, veleitarii şi cei mai imorali politruci au pus mâna ÎN ULTIMELE DECENII pe destinele României, cu mari „performanţe” în distrugerea ei şi deja semnând astăzi decesul iluziilor populaţiei şi falimentele economic, moral şi civic.

Eşecul major stă, însă, în sacrificarea celor buni şi merituoşi, a celor valoroşi, a geniilor şi a excelenţei româneşti profesionale, civice şi etice. EXCELENŢA ROMÂNEASCĂ ESTE CONDAMNATĂ LA MOARTE. REPREZENTANŢII EI SUNT DECREDIBILIZAŢI CU BUNĂ ŞTIINŢĂ. În loc să fie promovaţi, sunt vânaţi şi excluşi. În loc să fie aşezaţi la locul cuvenit, sunt îndepărtaţi. În loc să fie lăsaţi să gireze, prin competenţă, ei (IARĂ NU NON-VALORILE NUMITE POLITIC ŞI INCOMPETENTE), circulaţia valorilor şi să salveze România de la dezastru, tocmai ei sunt cei primii eliminaţi de către pătura politrucă, anomică şi lipsită de scrupule.

Din cauza acestui climat, România a decăzut enorm în ultimii douăzeci de ani, când, la ravagiile lăsate în urmă de comunism şi de post-comunism, s-au adăugat lipsa de educaţie şi de deontologie, distrugerea respectului pentru muncă, geniu şi valoare, pe fondul proliferării exclusiviste a lumii clientelare şi a oligarhiilor transpartinice.

…DEVIS GREBU este un autentic geniu românesc, recunoscut şi onorat în toată lumea internaţională bună, dar destinul său îl condamnă să aparţină acestui spaţiu românesc ce nu cultivă nici respectul pentru eroi, nici cultul valorilor. Printr-o operă personală unică şi complexă a adus lauri şi numelui său (lăudat fie el) şi ţării sale, fiindu-i un înalt ambasador şi un prestigios reprezentant provenit din elita românească majoră. Atitudinea autorităţilor faţă de domnia sa rămâne, însă, tăcerea ingrată, o tipică omerta prin care mafiile puterilor româneşti, întotdeauna politizate şi deprofesionalizate, au ucis de-a lungul timpului minţile strălucite şi continuă să o mai facă, în dauna idealurilor de progres.

Omul de cultură şi cineastul Sorin Ilieşiu îşi lansează în aceste zile proiectul construirii unui lung-metraj despre DEVIS  GREBU. Remarc faptul că prin astfel de proiecte ţintite şi duse la capăt cu tenacitate, societatea românească îi poate salva măcar pe unii dintre cei ce sunt predestinaţi, prin opera şi valoarea ieşită din comun, să vorbească şi generaţiilor următoare. Îl susţinem din toată inima pe Sorin Ilieşiu cu proiectul său şi lansăm la rândul nostru acest Apel la luciditate, omagiu şi atenţie faţă de încă un geniu românesc condamnat la ignorare: DEVIS  GREBU.

Angela Furtună

19 iulie 2010

Comunicat

…………………………………………………………………………………………

Sorin Ilieşiu, membru de onoare al Asociaţiei 21 Decembrie 1989, a realizat un scenariu pentru un film documentar de lung-metraj despre maestrul Devis Grebu, membru de onoare al Asociaţiei 21 Decembrie 1989, care a împlinit recent 77 de ani.

Maestrul Grebu s-a repatriat în România în 2001, după o carieră strălucită la Paris şi la New York.

Spre dezonoarea lor, autorităţile române – cu excepţia ICR – îi ignoră geniul, competenţa, generozitatea şi patriotismul. La fel s-a întâmplat şi în cazul lui Constantin Brâncuşi.

Acum, în 2010, aflat la apogeul creaţiei sale şi în plină forţă creatoare, maestrul Grebu se gândeşte să-şi părăsească pentru a doua oară ţara, neliniştit fiind pentru prezentul şi viitorul societăţii noastre.

Asociaţia 21 Decembrie 1989 prezintă scenariul viitorului film:

DEVIS GREBU

Scenariu de Sorin Ilieşiu pentru un film documentar de lung-metraj

Web-site-ul www.devisgrebu.com este o anexă decisivă a acestui scenariu

Devis Grebu este un om-orchestră: pictor, grafician, ilustrator de presă şi carte, designer, scenograf, director artistic, profesor.

O convorbire filmată cu maestrul Grebu este un „regal” spiritual şi intelectual. Rezultatul este absolut fascinant. În ultimele luni am stat mult de vorbă cu Devis Grebu care s-a restabilit în România în 2001. Acum are 77 de ani. Sufletul, verbul şi expresia sunt însă ale unui om prin excelenţă tânăr.

Photo by Alisa Tarciniu, 2009

În opinia mea, maestrul Grebu este ultimul geniu al avangardei plastice europene. Geniul lui e comparabil cu al lui Brancusi, evident, pe alte coordonate.

Nici un artist plastic avangardist român nu se compară cu el, poate cu excepţia a lui Victor Brauner care mi se pare departe de creativitatea şi spiritualitatea lui Devis Grebu.

E o şansă extraordinară pentru România faptul că maestrul Grebu s-a repatriat. România trebuie să profite din plin şi din toate punctele de vedere de această şansă : artistic, cultural şi moral.

Maestrul Grebu este un tezaur de superinteligenţă, altruism, generozitate, creativitate la superlativ absolut, umor surprinzător, covârşitor, rafinat şi pe înţelesul tuturor, un umor cald şi caustic precum cel al lui Charlot.

Este neliniştit pentru prezentul şi pentru viitorul civilizaţiei. A trăit şi a creat pe trei continente. Analizează perfect lucrurile, din perspectivă românească, europeană şi americană. Vede lucruri esenţiale pe lângă care cei mai mulţi dintre noi trecem fără să le observăm. Creaţiile lui reprezintă soluţii surprinzător de simple, genial de simple dar nu simpliste – pentru probleme aparent insolubile.

Are o energie incredibilă, o creativitate dumnezeiască, o infinitate de idei de ansamblu şi de detaliu, una mai genială ca alta. Ştie să privească în simultan atât din avion cât şi de la microscop.

Din unele puncte de vedere e demonic şi totodată agelic, iar în creaţia lui simţi ceva dumnezeiesc. Uneori are în ochi o licărire ce aminteşte de Salman Rushdie.

Filmul documentar despre Devis Grebu se va baza pe prezentarea alternativă a unor fragmente din cele expuse mai jos cu secvenţe din convorbirea filmată cu maestrul Grebu, care va fi filmat în special în gros-plan, pentru a-i suprinde extraordinara expresivitate fizionomică.

De asemenea, maestrul Grebu îşi va comenta propriile lucrări, ceea ce va fi un privilegiu unic având în vedere că este un fermecător povestitor despre sine şi despre arta sa, fapt confirmat de filmările realizate până în prezent.

Vor fi abordate teme general umane, raportul artistului cu lumea, criza secolului 21, apocalipsa civilizaţiei moderne, etc..

O altă temă va fi revenirea în România şi povestea extraordinară a celei de-a treia căsătorii, în 2001 (prima şi a treia soţie fiind românce).

Vom „sta de vorbă” cu cea de-a treia soţie despre „soţul Devis”, precum şi despre „tatăl Devis”, cu unii dintre cei patru copii ai domniei sale, stabiliţi în Elveţia, Franţa, Israel şi România.

Vom mai sta de vorbă despre „colegul şi fratele Devis” cu pictorul Gyorgy Mihaly, fost coleg la facultatea de pictură din Bucureşti în anii ’50, acum aproape 60 de ani.

Vor exista şi secvenţe cu maestrul Grebu în atelier, pictând şi desenând. Planurile-detalii asupra mânii care pictează sau desenează vor fi edificatoare, având în vedere spontaneitatea cu care crează.

Vom apela la personalităţi precum Horia-Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu sau Teodor Baconschi pentru a-l prezenta pe maestrul Grebu, pornind de la textele acestora, prezentate mai jos.

Naratorul filmului va citi texte ale unor personalităţi care au scris despre maestrul Grebu, dar care, din diverse raţiuni, nu vor putea fi filmate. Pe lângă textele de mai jos, mai există multe texte despre Devis Grebu demne de a fi incluse într-un film documentar reprezentativ, texte care urmează să fie traduse ulterior în limba română.

Notă: majoritatea textelor care urmează au fost preluate din albumul monografic „DEVIS GREBU” editat în 2009 de Institutul Cultural Român.

ROBERT SCUDELLARI, vicepreşedintele RANDOM HOUSE, cea mai mare editură din SUA (1990):

„Talentul domnului Devis Grebu este unic, iar arta sa este preţuită în întreaga lume. Dl Grebu este unul dintre cei mai mari artişti în lumea artei comunicaţionale contemporane.“

VLADIMIR TISMĂNEANU DESPRE DEVIS GREBU

Devis Grebu este unul dintre marii artişti ai României şi ai lumii. Un grafician, pictor, ilustrator, editorialist din familia unor Tim (cel de la L’Express-ul lui Revel) si Levine de la New York Review of Books. Cand am aflat ca Devis, tot mai dezgustat de noua orientare a ziarului unde scrisesem si eu in 2005-2006, a decis sa demisioneze de la Cotidianul, am ramas inmarmurit. Nu puteam crede ca mai-marii trustului nu vor pricepe in ce abis se scufunda “nava amiral”. (…) Recentul volum Baconsky-Grebu de la Curtea Veche (am avut bucuria sa vorbesc la lansarea de la Bookfest in iunie 2009) ca si superbul album Grebu publicat de Editura ICR cu o prefata de H.-R. Patapievici sunt cele mai recente dovezi ale unui unui extraordinar, clocotitor talent artistic si analitic.  Am fost onorat ca articolele mele din Cotidianul sa fie ilustrate de Devis Grebu. (…) Ilustratiile lui Devis sunt deopotriva ironice si triste. Vor ramane in istoria exasperantei, mereu-prelungitei tranzitii romanesti”.

Mesajul lui Vladimir Tismăneanu către Devis Grebu cu ocazia aniversării a 77 de ani (12 iulie 20109:

La Multi Ani, iubite Devis, alaturi de minunata ta familie! In acesti ani de visuri, iluzii si disperari, desenele si picturile tale au dat o sansa Romaniei. Mai exact spus acelei Romanii care nu accepta mocirla amoralitatii triviale, a obscenitatii cu chip de mogul, de oligarh, de tortionar securist ranjind satisfacut de pensia opulenta pe care o primeste in continuare.
Ai pariat pe idei, draga Devis, ai fost adeseori dezamagit de purtatorii lor umani, prea umani. Ai captat cu apocaliptica ironie mascaradele, serpentinele, travestiurile si saradele care dau masura unei tranzitii ce prelungeste, din pacate, o era a nemerniciei. Un nesfarsit bal mascat. O tranzitie care a inclus, totusi, momentul acela sublim si grotesc din 18 decembrie 2006, ziua cand a inceput o lupta ce continua si astazi. Nimeni nu a surprins mai exact decat tine ce s-a intamplat in acesti ani, cum s-au coalizat canaliile, lichelele, snapanii, les crapules, les salauds, the jerks.
Istoria Romaniei post-comuniste povestita de Devis Grebu: iata titlul unei carti care ar merita vazuta si citita de cat mai multa lume. Pe peretii biroului meu din Washington se afla multe din desenele pe care mi le-ai daruit. Scriu aceste randuri privind cel care a acompaniat primul meu editorial din “Cotidianul” (era in toamna anului 2005). Raymond Aron cu foarfecele se ocupa de barba si frizura autorului lui Das Kapital. Ce timpuri, draga Devis. Azi, in ruina online care abuzeaza purtand numele acelui ziar se scuipa si se maculeaza orice tine de valoare. Esti omul care simte la timp cum se prabuseste un edificiu. Ai avertizat, dar prea putini te-au ascultat. Intr-un univers in care nesimtirea isi face de cap, tu, draga Devis, esti intruchiparea spiritului care nu vrea sa se lase terfelit. Nu sunt pesimist. Stiu ca vom colabora in continuare, ca avem proiecte care n-au murit, ca fortele Raului nu pot, nu au cum sa invinga. Din tot sufletul, al tau, Volo”

HORIA ROMAN PATAPIEVICI:

Devis Grebu, un rescriitor al lumii.

Înainte de toate, Devis Grebu este un artist al sensului. Oricare ar fi materia plastică pe care o întrebuinţează, oricare ar fi prilejul formal, oricare ar fi mijloacele ori destinaţia artei sale, Devis Grebu desenează şi redesenează lumea nu pentru a-i scoate la iveală frumuseţea, ci pentru a o putea gândi mai bine. Să o gândească mai bine atât în ceea ce ea spune, cât şi în ceea ce ea ascunde; atât în ceea ce ea ar putea să spună, cât şi în ceea ce ea ar vrea să spună. În cele din urmă, să o gândească mai bine în ceea ce el, artistul, simte că ea trebuie să spună. Privirea sa, când contemplă lumea, de fapt o citeşte. În tot ce face, Devis Grebu este un pasionat căutător al înţelesului. Linia sa este febrilă, pentru că inteligenţa sa este ardentă. Şi este minuţioasă, pentru că toate desenele sale sunt o descompunere a lumii după semnele ei cele mai mărunte şi însemnele ei cele mai nebăgate în seamă. Linie şi lume se amestecă în desenele lui Grebu, precum abstractul şi figuralul în scrierile pictografice. Astfel încât, după ce sensul e descifrat în semnele lumii de ochiul său mobil şi avid, e înscris înapoi pe lume de mâna sa nervoasă, cu o grafie fremătând de o enormă şi uneori homerică vervă plastică. Arta sa nu e o replică plastică la lume: este o rescriere a lumii, un soi de continuu manifest palimpsest, în care scrisul cel mai puternic, prin frumuseţe şi inteligenţă, se dovedeşte a fi mereu al său. Desenele sale, prin minuţie şi prin ceva care se află dincolo de formă (dar dincoace de logica liniilor), seamănă cu o scriere. Este o formidabilă, irezistibilă rescriere a scrierii lumii. Devis Grebu asediază grafic evenimentele asupra cărora se apleacă. Este un genial strateg al cuceririi sensului său, prin punerea victorioasă la pământ a tuturor sensurilor pe care realitatea părea a le avea, înainte ca Devis Grebu să o ia în cătare, iar apoi, după cucerire, în primire. El se aşează în faţa realităţii aşa cum probabil se aşeza Demetrios Poliorcetul, genialul strateg, în faţa cetăţii pe care o avea de cucerit. Poliorcetul, cuceritorul de cetăţi, le făcea una cu pământul. Devis Grebu, cuceritorul de sens, o face una cu sensul său. Devis Grebu este un artist care reinventează complet evenimentul, care asediază fără putinţă de scăpare prilejul oferit de spectacolul lumii, un artist care rescrie orice formulare grafică a lumii într-o minuţioasă şi hieroglifică scriere proprie. Privindu-i arta, ai impresia că citeşti lumea. Revăzând-o, ai sentimentul jubilatoriu că o rescrii ».

MESAJUL LUI VIOREL PADINA CĂTRE DEVIS GREBU cu ocazia aniversării a 77 de ani :

La Aniversara (12 iulie 2010 — AVP)

„Azi, 12 iulie, e ziua de nastere a maestrului nostrum, DG ! Am mai spus-o: Devis Grebu e primul nostru artist plastic veritabil postmodern, asadar un ingenium creator din categoria legendarilor heroi civilizatori, a deschizatorilor de drum, o pietrelor din unghi, impostatoare de sisteme de referinta in istoria unei natiuni. Reamintim semidoctilor care il considera pe Devis Grebu un simplucartoonist, n-asa?, ca vigurosul artist abordeaza in opera sa, cu aceeasi atentie si vocatie, belle artele cele mai diverse, de la pictura, gravura, desen, pastel, aquarela, ilustratii de presa si de carte, desemne editoriale si pana la decoruri pentru piese de teatru or film, primblandu-se prin multitudinea de theme precum Amfion constructorul: de la teme universale, la teme pur roamanesti ori pur iudaice, Devis Grebu este unic, oriunde. Mai nou – si chiar pe acest blog – maestrul a abordat si pamfletul scris, ca un scriitor de real talent, cu deosebirea ca si-n acest caz Devis Grebu pare ca picteaza ori desemneaza,  stergand si adaugand, recatificand iarasi si iarasi, innebunindu-l pe sarmanu editor al textelor sale cu ultraperfectionismu-i specific doar creatorilor autentici. Azi, la zi aniversara, ii uram marelui artist multa sanatate si aceeasi enorma putere de munca, spre a ne incanta si pe mai departe cu arta sa si cu fiinta sa de o mie de carate ! La multi ani, dragul nostru confrate !”

Eseistul TEODOR BACONSCHI despre DEVIS GREBU

La o cupă de şampanie

Aminţiti-vă că primele ziare apar în Occidentul european abia la mijlociul veacului XVII, prag care închide ciclul conflictelor religioase specifice Reformei şi inaugurează lenta gestaţie a Revoluţiei. Vreme a burgheziei tot mai pretenţioase, vârstă a polemicilor aparent teologice, dar mai ales dubios paradis al satirei politice. ştim astăzi că Ludovic al XVl-lea (şi „odioasa” Marie-Antoinette) „şi-au pierdut capul” şi din cauza unei lungi campanii de presă menite să înlocuiască persoana suveranilor printr-o nemiloasă caricatură, în acesst context otrăvit, grafica de moravuri e stăpâna incontestabilă a spaţiului public. Putem trage o linie între Meianchlon, care le explica adepţilor săi de ce Papa de la Roma seamănă cu un măgar satanic, şi conspirativa frenezie a Renaşterii, unde retorica umanismului se împlineşte prin exerciţiul tot mai rafinat al unui soi de hedonism critic. De la Montaigne si Rabelais, trecind prin Hogarth si Goya – către afişul propagandistic al anilor 30 – presa a rămas mereu obsedată de mai marii zilei, dedicîndu-se nu atât (in)formaţiei, cât alegoriei sociale şi libertăţii de a demoniza „consensul”.

Din acest filon goliardic şi protestant se hrăneşte viziunea maestrului Devis Grebu, unicul nostru contemporan care, după ce a sedus majoritatea redacţiilor mitice de la Paris sau New York, s-a întors acasă, pentru a organiza – cu fiecare nou desen publicat -propria sa revoluţie.

Cum îl văd pe Devis Grebu? Ca pe un Rastignac atemporal. Ca pe un nepot de-al lui Gogol, în vizita la Kafka. Ca pe un „rrromân” în fine multicolor !

Inteligent şi vital, anxios şi harnic, sardonic şi cultivat, artistul e un solitar solidar, un „caz” efervescent de inventivitate deopotrivă livrescă şi spontană.

Nu-l pot asocia decât cu şampania: clocoteşte subtil şi îţi dă frisoane de entuziasm vinovat. Dotat cu al şaselea simţ – gândirea în imagini – Devis Grebu te ajută să te simţi deştept: şi atunci când îi descifrezi poanta şi atunci când semeni cu personajele pe care talentul său le şarjează. Lucrările se nasc dintr-o antropologie pesimistă şi totuşi indulgentă: omul e o bestie măruntă, incapabilă de grandoarea răului în care se complace, în ele, grotescul salvează, tot aşa cum ridicolul absolvă. Devis Grebu a impus un stil pe dată recognoscibil – linii alerte, coabitare text-desen, culoare vie, decor simbolic – dar a generat şi un standard etnofilozofic absent din practica (deformata de comunism) a graficii autohtone. Să-i fim recunoscători, e prea banal. Acest spirit acid si cuceritor merită laolaltă simpatia celor mulţi şi prietenia celor puţini.

MESAJUL ANGELEI FURTUNĂ CĂTRE DEVIS GREBU cu ocazia aniversării a 77 de ani :


„Starea de geniu este principiul care organizează o lume nerevelată,  deci locuită numai de prezenţa divină; cei aleşi, care o cunosc, ştiu că starea de geniu este definită de accelerarea şi de expansiunea unei conştiinţe a perfecţiunii obsedate nu să consolideze cât mai ales să inoveze şi să inaugureze. Este pur şi simplu o stare de puritate şi de simplitate din care irumpe, la vremea rostului ei, o cosmogonie. (…) Nu am vorbit niciodată cu Devis Grebu despre geniul lui Devis Grebu. Deşi am dorit. Din timiditate nu am vorbit. Pentru că ştiu că prezenţa geniului e sigur acolo, în el, delicată şi în acelaşi timp puternică, serenă dar şi neliniştită, zguduită de o conştiinţa estetică şi deopotrivă etică din a căror cataliză se întemeiază agregarea catenelor lumii sale de artist, precum caligrafia invizibilă a cernelurilor ascunse în filactere. Mi-a fost teamă să tulbur această făptură, eu, cu întrebări. (…)Geniul nu este un concept vag sau un cuvânt mare; mari şi grave sunt doar consecinţele irosirii sale, atunci când i se jertfesc valoarea şi creativitatea. Însă descoperirea şi înţelegerea geniului nu e accesibilă decât celor puţini, treji, veghetori la adevăruri esenţiale, subtile. Geniul trebuie apărat de frica proastă pe care o resimt oamenii obşnuiţi în faţa revelaţiilor care îi secţionează. Despre înnoire şi despre arcanele dezvăluite doar celui predestinat, îi voi cere Maestrului permisiunea să-l întreb, cândva. (…)Agenţia Naţională de Presă Agerpres a publicat la adresa http://www.agerpres.ro/media/index.php/comunicate/item/20030.html uncomunicat remis de Asociaţia 21 Decembrie 1989 care atrage atenţia opiniei publice, încă o dată, asupra risipei de valori cu care statul român păgubeşte tezaurul creativităţii româneşti, gonindu-şi intelighenţia şi savanţii, creatorii şi artiştii,  bunăoară astăzi ignorându-l  pe Devis Grebu, la fel cum, nu demult, pe Brâncuşi…şi din păcate pe atâţia alţii… La mulţi ani, dragă Devis Grebu! Vă mărturisesc din nou bucuria de a vă şti indestructibil. Angela Furtună”.

………………………………………………………………………………………….

Devis Grebu, născut la Constanţa în 1933, a studiat la secţia de Pictură a Institutului de Arte Plastice “N. Grigorescu” din Bucureşti. La vârsta de 23 de ani a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici din care a fost exclus pe motive ideologice un an mai târziu, nepermiţându-ise ulterior să expună în nici o galerie de artă. A părăsit ţara in 1964 din motive lesne de înţeles. In anii ’70 a căpătat cetaţenia/nationalitatea franceză pe care o păstrează şi acum, alături de cea româna. A avut onoarea de a reprezenta Franta prin diverse expozitii personale, realizari editoriale, de presa, conferinte si participari la diferite colocvii internationale, in multe tari ale Europei, Asiei, precum si in Statele Unite. Are onoarea de a reprezenta Franţa în cartea de referinţă “WHO’S WHO” a celor mai buni desenatori ilustratori din lume.


Ca PICTOR – Devis Grebu a expus atât individual cât si colectiv în : Franţa, Germania, SUA, Elveţia, China, Japonia, Italia, Israel, Belgia, Iran si, dupa 1995, in România.

In 1995, a fost invitat la Bucuresti (de la New York , unde era stabilit în acel moment) de Fundaţia Culturala Româna (fostul Institut Cultural Român), pentru o expoziţie personală de grafică, cu ocazia aniversarii a 5 ani de la înfiinţare.

In 2004 a avut o expoziţie personală la Muzeul Naţional al Chinei (Beijing) care s-a bucurat de un mare succes (a doua expoziţie personală a unui artist român, dupa cea a lui Corneliu Baba). Artistul a fost invitat sa participe personal la vernisaj (in prezenta multor personalitati, in frunte cu Ministrul Culturii al Chinei).


Ca ILUSTRATOR DE PRESĂ, a colaborat de-a lungul a peste 30 de ani în mod consecvent si substanţial, cu numeroase publicaţii printre care unele de renume internaţional, ca : The New York Times,Washington Post, International Herlald Tribune, Le Monde, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Ha’aretz, Wall Street Journal, Time Magazine, Life, Newsweek ,US. News & World Report, Boston Globe, L’Express, Le Point, V.S.D., La Tribune, Le Figaro,Forbes, Business Week, Playboy, Harper’s, Atlantic Monthly, Think-I.B.M., Sports Illustrated, P.C. Magazine, GEO, Psyhology Today, New York Magazine, Seventeen, Telerama, Jardin des Modes, L’Expansion, Liberation, Le Monde Diplomatique, etc…

Ca ILUSTRATOR DE CĂRŢI: peste 40 de cărţi ilustrate , pentru copii sau adulţi, publicate de edituri reputate ca: Gallimard, Hachette, Flammarion (Franta), Simon & Schuster , Penguin-Viking Books, Doubleday- Dial Press, Random House, Harper & Row (SUA), Schroedel, Neugebauer (Germania-Austria), Edito (Elvetia), etc..


Ca SCENOGRAF, a creat decoruri şi costume de teatru dintre care se evidentiaza exceptionalul spectacol realizat la Bucuresti in anul 1963, avand ca regizor pe unul dintre cei mai buni ai Romaniei si anume Valeriu Moisescu, si ca actor principal pe celebrul Toma Caragiu, spectacol ramas in antologia teatrului romanesc ca una dintre cele mai reusite trei productii teatrale , scurte filme de animaţie (inclusiv pentru TF1, Televiziunea Naţională a Franţei). Dupa repatriere, a realizat decorurile pentru spectacolul teatral “Lolita” în regia Catalinei Buzoianu, la Teatrul Mic (avandu-l in rolul principal pe celebrul actor Stefan Iordache), spectacol care s-a bucurat de un mare succes de critica si public.


Ca PROFESOR, a avut de-a lungul anilor o activitate prolifica si importanta , predand arta plastica sub diferite forme, la câteva dintre cele mai renumite universitaţi: Columbia University – (la Facultatea de Arhitectură New York ), Parson’s School of Design (New York ), SUNY (State University of New York ), Institutul Naţional de Design şi Tehnologie al Israelului, renumita Şcoala Superioara de Arte Grafice VITAL (Israel) şi altele. Din 2002 si pana in 2005, a predat ca profesor un curs vizual la reputata Universitate de Arhitectura “I. Mincu” din Bucuresti. De asemeni a tinut o serie de conferinte (work-shop) la Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu” (sectia de Grafica) din Bucuresti.


Prestigioasa editura de carţi de artă Rizzoli (SUA şi Italia) a publicat la New York, o superba Monografie dedicată creaţiei sale grafice. Această carte a fost a doua prezentare a operei unui artist de origine română de catre această editură dupa cea consacrată operei marelui Brâncusi. Reputatul critic de artă Ionel Jianu l-a inclus in cartea pe care a publicat-o în Europa si Statele Unite despre cei mai valoroşi artişti de origine româna care s-au realizat in Occident.

Despre Devis Grebu s-au scris nenumărate articole şi/sau critici, în publicaţii naţionale si internaţionale, de interes general sau de specialitate; a dat în repetate rânduri interviuri la posturi de televiziune şi radio, atât în lumea occidentală, cât şi în ţară.


A primit numeroase premii naţionale şi internaţionale pentru creaţiile sale. In 1990 a fost premiat cu prestigiosul premiu al Academiei Romano-Americane, pentru activitatea sa artistica (printre premiantii acestei academii s-au numarat Eugène Ionesco, Mircea Eliade, George Emil Palade – laureat al premiului Nobel si alti oameni de seama).

A fost, de asemenea, invitat deseori să conferenţieze despre concepţia şi evoluţia sa artistică.

LISTA CELOR MAI IMPORTANTE EXPOZIŢII PERSONALE:


New Gallery – Tel Aviv (expoziţie prezentată de Marcel Iancu, cofondator al dadaismului, alături de Tristan Tzara) –1972 – ISRAEL

Lammel Gallery – Bad Muensterreifel –1979 ; Koeln –1981- GERMANIA

Sara Kishon Gallery– Tel Aviv- 1979 and 1995 – ISRAEL

Rivolta Gallery –Lausanne – 1980 – ELVEŢIA
Mecanorma Gallery
– Paris ( expoziţie patronată de prestigiosul ziar International Herald Tribune) – 1983 – FRANŢA

Alliance Francaise Gallery – New York ( expoziţie patronată de cea mai reputată editură de carte de artă, RIZZOLI International) 1988 – SUA

Maison Francaise Gallery –New York- (at the N.Y. University-1987- and at Columbia University- 1993 ) – SUA

Museum Gallery of White Plains – Westchester/New York- 1991- SUA

Michael Ende Gallery – New York – 1992- SUA

Sheila Nussbaum Gallery – New Jersey – 1993 – SUA

Cultural Center Gallery of Romanian Embassy – New York – 1992- SUA

State University of New York Gallery – Westchester- 1994- SUA

Institutul Cultural Român, Bucureşti, 1995 – ROMANIA

Bodenschatz Gallery- Basel- (a retrospective ) –1995- SWITZERLAND

Jewish National Museum – Washington D.C. – (retrospectivă) –1996- SUA

National Library Gallery of Tel Aviv –1996- ISRAEL

Galeria Centrului Cultural, Ambasada României – Paris-1999 and 2001- FRANŢA

Breuil Gallery– Dijon- 2002 –FRANCE

National Museum – Beijing – 2004 –CHINA

Institutul Cultural Român – Tel Aviv -2005– ISRAEL
Bellinzona Gallery
, Ambasada României – 2005- ELVEŢIA
Institutul Cultural Român
– Bucureşti -2005– ROMANIA
Institut Fran
cez din Bucureşti –2006- ROMANIA
Muzeul Umorului – Gabrovo – 2006 – BULGARIA
Institutul Cultural Român
Bucureşti -2006 –ROMANIA
Ministerul Culturii, Bucureşti – 2007- ROMANIA
Institutul Cultural Român
– Paris – 2007- FRANŢA
Institutul Cultural Român
– Madrid -2007- SPANIA
Sediul ONU în Romania – (despre drepturile omului) – Bucureşti – 2007 – ROMANIA





















Anunțuri

3 gânduri despre “DEVIS GREBU – UN DEMERS DE PARTEA VALORII

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s