Starea de geniu este principiul care organizează o lume nerevelată,  deci locuită numai de prezenţa divină; cei aleşi, care o cunosc, ştiu că starea de geniu este  definită de accelerarea şi de expansiunea unei conştiinţe a perfecţiunii obsedate nu să consolideze cât mai ales să inoveze şi să inaugureze. Este pur şi simplu o stare de puritate şi de simplitate din care irumpe, la vremea rostului ei, o cosmogonie. Este o germinaţie de perfecţiuni care absorb, ca să folosesc un concept al lui Moshe Idel.

Nu am vorbit niciodată cu Devis Grebu despre geniul lui Devis Grebu. Deşi am dorit. Din timiditate nu am vorbit.

Pentru că ştiu că prezenţa geniului e sigur acolo, în el, delicată şi în acelaşi timp puternică, serenă dar şi neliniştită, zguduită de o conştiinţa estetică şi deopotrivă etică din a căror cataliză se întemeiază agregarea catenelor lumii sale de artist, precum caligrafia invizibilă a cernelurilor ascunse în filactere. Mi-a fost teamă să tulbur această făptură, eu, cu întrebări.

Geniul este precum Zidul de Apus, şi  de aceea niciodată distrus, în sensul în care Midraşul (Ex. R. 2,2; Num. R. 11,2; Plâng. R. 1,31) susţine că indestructibilitatea sa vine din faptul că e locuit de Prezenţa Divină, Şehina.

Geniul nu este un concept vag sau un cuvânt mare; mari şi grave sunt doar consecinţele irosirii sale, atunci când i se jertfesc valoarea şi creativitatea.

Însă descoperirea şi înţelegerea geniului nu e accesibilă decât celor puţini, treji, veghetori la adevăruri esenţiale, subtile. Geniul trebuie apărat de frica proastă pe care o resimt oamenii obşnuiţi în faţa revelaţiilor care îi secţionează.

Despre înnoire şi despre arcanele dezvăluite doar celui predestinat, îi voi cere Maestrului permisiunea să-l întreb , cândva.

La mulţi ani, dragă Devis Grebu! Vă mărturisesc din nou bucuria de a vă şti indestructibil.

Angela Furtună

16 iulie ora 21

……………………………………………………………………………………

Pe 16 decembrie 2009, finalizând proiectul călătoriei mele literare intitulate La anul, la Ierusalim, o carte…Devis Grebu a răspuns la provocarea de a mă lăsa să-l însoţesc prin text în călătoria vizuală:

DG 4

neştiind nimic despre sine când e rupt în două de tăişul unei raze

( un text scris la anul nou evreiesc, pe 1 Tişri din 2009 când am spus l’shanah tovah (pentru un an bun) prietenilor mei, în pragul anului 5769.  În Cartea Vieţii mă va înscrie un fir de lumină.
Şi l´shanah tova celor vii.
Începe un an nou cu bucurie şi tristeţe.
Bucurie pentru partea din noi care urmează să înflorească, tristeţe pentru partea din noi care a ars. Desenul lui Davis Grebu, alături: şalul de rugăciune evreiesc şi tema schizoidiei în interpretare pozitivă.
Tema schizoidiei, tema împărţirii omului precum frângerea pâinii – între Dumnezeu şi Adam – duce, de fapt, omul mai departe, atât în adâncul din el însuşi cât şi în înălţarea lui. Îl duce şi îl abandonează în incertitudine, deci în îndoială şi în căutarea adevărului, iară nu în riguroasa trufie. Împărţirea omului în jumătăţi umple deşertul cu nisip)

omul când ştie, nu ştie nimic pentru sine
între ştiinţă şi neştiut
între atingere şi imaginar
între totul şi nimic
între ură şi iubire
omul între posibil şi fezabil
între pulsiune şi ratiune
între soare şi luna
între stânga şi dreapta
între bucurie şi tristeţe
între a vrea şi a putea
între imaginar şi real
între zbucium şi linişte
între unul şi plural
între voluptate şi resemnare
între niciodată şi acum
între dragoste şi ură
omul când se vede pe sine, se anulează
între viaţă şi moarte
între ură şi domolire
între bine şi rău
între sus şi jos
între eros şi thanatos
între sublim şi abjectie
între dorinţă şi refuz
între acţiune şi pasivitate
între adevăr şi minciună
între lumină şi întuneric
între Boaz şi Yakin,
între scalv şi stăpân
între est şi vest
între contemplaţie şi acţiune
între ascuţit şi rotund
între avangardă şi retrograd
între optimism şi pesimism
între lacrimă şi zâmbet
între isus şi iuda
între afirmaţie şi negaţie
între alb şi negru
între vitrifiere şi cristalizare
între puritate şi mizerabilism
între candoare şi machiavelism
între înger şi demon
între trufie şi umilinţă
între conjuncţie şi disjuncţie
între abis şi stâncă
între nepreţuit şi lăcomie
între foame şi saţietate
între orbire şi clarviziune
între regret şi sadism
între plăcere şi datorie
omul când se desparte de sine, învie
între pasiune şi indiferenţă
între gravitatie şi levitaţie
între vizibil şi invizibil
între bărbat şi femeie
între tânăr şi bătrân
între nostalgie şi saturaţie
între plin şi gol
între yang şi yin
între dur şi eteric
între accelerare şi înfrânare
între sau şi şi
între inefabil şi real
între potenţial şi împlinire
între ieri şi astăzi
între astăzi şi mâine
între admiraţie şi dispreţ
între generozitate şi meschinărie
între mişcare şi încremenire
între străfunduri şi înălţimi
între noapte şi zi
între clipă şi eternitate
între virtualitate şi realitate
între ideal şi limite
între sefiroturi şi filactere
între trufie şi umilinţă
între omul posibil cândva şi omul acesta greu de sinele incert aici risipit şi risipitor rătăcind neştiind nimic despre sine când e rupt în două de tăişul unei raze

………………………………………………………………………………………….

Agenţia Naţională de Presă Agerpres a publicat astăzi un Comunicat remis de Asociaţia 21 Decembrie 1989 care atrage atenţia opiniei publice, încă o dată, asupra risipei de valori cu care statul român păgubeşte tezaurul creativităţii româneşti, gonindu-şi intelighenţia şi savanţii, creatorii şi artiştii,  bunăoară astăzi ignorându-l  pe Devis Grebu, la fel cum, nu demult, pe Brâncuşi…şi din păcate pe atâţia alţii…

http://www.agerpres.ro/media/index.php/comunicate/item/20030.html

Iată, în cele ce urmează, acest Comunicat

LA MULŢI ANI FERICIŢI ÎN ROMÂNIA,

MAESTRE DEVIS GREBU!

Maestrul Devis Grebu, membru de onoare al Asociaţiei 21 Decembrie 1989, a împlinit 77 de ani.

Datorită caracterului criminal al regimului comunist, maestrul Grebu a fost obligat să-şi părăsească ţara în 1964. S-a repatriat în România în 2001, după o carieră strălucită la Paris şi la New York.

Acum, în 2010, maestrul Grebu se gândeşte să-şi părăsească pentru a doua oară ţara, neliniştit fiind pentru prezentul şi viitorul societăţii noastre.

Spre dezonoarea lor, autorităţile române – cu excepţia ICR – îi ignoră geniul, competenţa, generozitatea şi patriotismul. La fel s-a întâmplat şi în cazul lui Constantin Brâncuşi.

Prezentăm câteva mesaje primite de maestrul Devis Grebu cu ocazia aniversării, precum şi câteva texte scrise anterior despre domnia sa.

Viorel Padina: ‘Devis Grebu e primul nostru artist plastic veritabil postmodern, asadar un ingenium creator din categoria legendarilor heroi civilizatori, a deschizatorilor de drum, o pietrelor din unghi, impostatoare de sisteme de referinta in istoria unei natiuni. (…) Azi, la zi aniversara, ii uram marelui artist multa sanatate si aceeasi enorma putere de munca, spre a ne incanta si pe mai departe cu arta sa si cu fiinta sa de o mie de carate ! La multi ani, dragul nostru confrate !’

Vladimir Tismăneanu: ‘La Multi Ani, iubite Devis, alaturi de minunata ta familie! In acesti ani de visuri, iluzii si disperari, desenele si picturile tale au dat o sansa Romaniei. Mai exact spus acelei Romanii care nu accepta mocirla amoralitatii triviale, a obscenitatii cu chip de mogul, de oligarh, de tortionar securist ranjind satisfacut de pensia opulenta pe care o primeste in continuare.
Ai pariat pe idei, draga Devis, ai fost adeseori dezamagit de purtatorii lor umani, prea umani. Ai captat cu apocaliptica ironie mascaradele, serpentinele, travestiurile si saradele care dau masura unei tranzitii ce prelungeste, din pacate, o era a nemerniciei. Un nesfarsit bal mascat. O tranzitie care a inclus, totusi, momentul acela sublim si grotesc din 18 decembrie 2006, ziua cand a inceput o lupta ce continua si astazi. Nimeni nu a surprins mai exact decat tine ce s-a intamplat in acesti ani, cum s-au coalizat canaliile, lichelele, snapanii, les crapules, les salauds, the jerks.
Istoria Romaniei post-comuniste povestita de Devis Grebu: iata titlul unei carti care ar merita vazuta si citita de cat mai multa lume. (…)

Esti omul care simte la timp cum se prabuseste un edificiu. Ai avertizat, dar prea putini te-au ascultat. Intr-un univers in care nesimtirea isi face de cap, tu, draga Devis, esti intruchiparea spiritului care nu vrea sa se lase terfelit. Nu sunt pesimist. Stiu ca vom colabora in continuare, ca avem proiecte care n-au murit, ca fortele Raului nu pot, nu au cum sa invinga. Din tot sufletul, al tau Volo’

Robert Scudellari, vicepreşedintele Random House, cea mai mare editură din SUA: ‘Talentul domnului Devis Grebu este unic, iar arta sa este preţuită în întreaga lume. Dl Grebu este unul dintre cei mai mari artişti în lumea artei comunicaţionale contemporane’.

Sorin Ilieşiu: ‘Devis Grebu este un om-orchestră: pictor, grafician, ilustrator de presă şi carte, designer, scenograf, director artistic, profesor. O convorbire filmată cu maestrul Grebu este un regal spiritual şi intelectual. Are 77 de ani, dar sufletul, verbul şi expresia sunt ale unui om prin excelenţă tânăr. Maestrul Grebu este ultimul geniu al avangardei plastice europene. Geniul lui e comparabil cu al lui Brancusi, evident, pe alte coordonate. E o şansă extraordinară pentru România faptul că maestrul Grebu s-a repatriat. România trebuie să profite din plin şi din toate punctele de vedere de această şansă : artistic, cultural şi moral. Maestrul Grebu este un tezaur de superinteligenţă, creativitate la superlativ absolut, umor surprinzător, covârşitor, rafinat şi pe înţelesul tuturor, un umor cald şi caustic precum cel al lui Charlot. Este neliniştit pentru prezentul şi pentru viitorul civilizaţiei. A trăit şi a creat pe trei continente. Analizează perfect lucrurile, din perspectivă românească, europeană şi americană. Vede lucruri esenţiale pe lângă care cei mai mulţi dintre noi trecem fără să le observăm. Creaţiile lui reprezintă soluţii surprinzător de simple, genial de simple – dar nu simpliste – pentru probleme aparent insolubile’.

Horia-Roman Patapievici: ‘Desenele sale, prin minuţie şi prin ceva care se află dincolo de formă (dar dincoace de logica liniilor), seamănă cu o scriere. Este o formidabilă, irezistibilă rescriere a scrierii lumii. Devis Grebu asediază grafic evenimentele asupra cărora se apleacă. Este un genial strateg al cuceririi sensului său, prin punerea victorioasă la pământ a tuturor sensurilor pe care realitatea părea a le avea, înainte ca Devis Grebu să o ia în cătare, iar apoi, după cucerire, în primire. El se aşează în faţa realităţii aşa cum probabil se aşeza Demetrios Poliorcetul, genialul strateg, în faţa cetăţii pe care o avea de cucerit. Poliorcetul, cuceritorul de cetăţi, le făcea una cu pământul. Devis Grebu, cuceritorul de sens, o face una cu sensul său.
Devis Grebu este un artist care reinventează complet evenimentul, care asediază fără putinţă de scăpare prilejul oferit de spectacolul lumii, un artist care rescrie orice formulare grafică a lumii într-o minuţioasă şi hieroglifică scriere proprie. Privindu-i arta, ai impresia că citeşti lumea. Revăzând-o, ai sentimentul jubilatoriu că o rescrii’.

Teodor Baconschi : ‘Cum îl văd pe Devis Grebu? Ca pe un Rastignac atemporal. Ca pe un nepot de-al lui Gogol, în vizita la Kafka. (…) Inteligent şi vital, anxios şi harnic, sardonic şi cultivat, artistul e un solitar solidar, un ‘caz’ efervescent de inventivitate deopotrivă livrescă şi spontană. Nu-l pot asocia decât cu şampania: clocoteşte subtil şi îţi dă frisoane de entuziasm vinovat. Dotat cu al şaselea simţ – gândirea în imagini – Devis Grebu te ajută să te simţi deştept: şi atunci când îi descifrezi poanta şi atunci când semeni cu personajele pe care talentul său le şarjează’.

Cornel Ivanciuc: ‘Starea de român este una de un cinism antologic. Românii îşi refuză constant valorile. Ca să fii recunoscut în România, trebuie ori să fii mort, ori să emigrezi naibii in alta parte, ca să te descopere şi impună ceilalţi. Aşa cum în artă s-a întâmplat cu Brauner, Brâncuşi, Damian sau Grebu’.

…………………………………………………………………………………………………………..

Anunțuri

Un gând despre “CU DEVIS GREBU, 16 iulie 2010 – la drum printre perfecţiunile care absorb

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s