Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc lansează Conferinţele Monica Lovinescu – O veritabilă tribună a antitotalitarismului

Un eveniment de primă mărime va marca un nou început în viața publică românească. Pe 2 iunie se va da startul proiectului IICCMER, Conferințele Monica Lovinescu.

Pe pagina IICCMER, regăsim următorul Comunicat:
Conferinţele „Monica Lovinescu” din cadrul departamentului „Ideologie şi Propagandă” al noului institut, IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc) presupun un set de 20 de conferinţe anuale, conferinţe care se vor desfăşura săptămânal, câteva luni pe an, la noul sediu IICCMER, strada Alecu Russo, nr. 13-19, din Bucureşti, care dispune de o sală de conferinţe special amenajată. Conferinţele vor fi ţinute de către personalităţi ale lumii academice româneşti şi tineri cercetători din domenii diverse, aplicate însă studiului comunismului ca regim totalitar. Ele asigură un cadru de dezbatere a conceptelor care definesc şi configurează un spaţiu de cultură şi civilizaţie în perioada comunistă pe diverse domenii de cercetare.

Practic, vor fi întâlniri săptămânale care omagiază tribuna antitotalitarismului democratic-civic, arată în Evenimentul Zilei și Diana Evantia Barca, de la care aflăm noi detalii.

Calenadrul evenimentelor pentru luna iunie este foarte bogat și va conține întâlniri cu Vladimir Tismăneanu, Ruxandra Cesereanu, Eugen Negrici, Ioana Both.
Un prim demers este analiza felului în care s-a reflectat ideologia comunistă în diverse segmente ale concretului, de la arhitectură, urbanism, arte plastice, cinematografie, literatură, filosofie, sociologie sau regimul concentraţionar, până la călătorii, exil sau politica minorităţilor.

Proiectul, derulat sub numele Conferinţele „Monica Lovinescu”, omagiază tribuna antitotalitarismului democratic-civic pe care au simbolizat-o, vreme de decenii, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca.

Conferinţele vor fi susținute de personalităţi ale lumii academice româneşti şi de tineri cercetători din domenii aplicate studiului comunismului, îşi propun să asigure un cadru de dezbatere a conceptelor care definesc cultura şi civilizaţia în perioada comunistă şi vor fi organizate săptămânal, câteva luni pe an, la noul sediu IICCMER din strada Alecu Russo, nr. 13-19, apartament nr. 11, etaj 6, Bucureşti.

„Proiectul Conferinţele „Monica Lovinescu” intenţionează să deschidă, pentru un public larg, o perspectivă asupra istoriei recente a României, având ca numitor comun perioada comunistă, care şi-a pus amprenta de neşters asupra societăţii de tranziţie.

Înţelegerea trecutului facilitează o gestiune eficientă a prezentului şi o proiectare pe coordonatele normalităţii a viitorului”, spune Angelo Mitchievici, diector departament „Ideologie şi cultură” în cadrul IICCMER. 

Eugen Negrici și Ruxandra Cesereanu – Despre consecinţele ideologizării literaturii

Un punct de start în cercetare este literatura română, în măsura în care schimbările de aici reflectă mutaţiile suferite de societate şi se însăşi fiinţa umană sub puterea de înrâurire a factorului politico-ideologic.

„Se cuvine, deci, să ne întoarcem mereu la ceea ce s-a întâmplat în anii terorismului comunist, pentru a vedea evoluţia literaturii române de după 1953 şi, mai ales, de după 1964 – ca pe o îndepărtare lentă de momentul dezastrului, ca pe un fel de fugă spre orice” – îşi anunţă Eugen Negrici, profesor la Universitatea Bucureşti, liniile directoare ale dezbaterii „consecinţele ideologizării totale a literaturii române în anii fundamentalismului comunist”, care va da startul proiectului pe 2 iunie, de la ora 17.30.

Ruxandra Cesereanu, profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj, va continua vineri, 11 iunie, de la ora 17.30, dezbaterea, punând în discuţie etica memoriei, în perspectiva trecutului comunist şi în contextul în care puterile politice succedate la conducerea României în postcomunism par să fi propus mai degrabă o tombolă a memoriei decât o recuperare justă a acesteia.

Demers necesar, spune ea, după 20 de ani de exemplificări din fenomenul „Piaţa Universităţii 1990”, efectul Dosariadei sau Devirusarea României. 

Vladimir Tismănenu – Omul Nou şi religia seculară

Vladimir Tismăneanu, preşedintele executiv al IICCMER, va vorbi miercuri, 16 iunie, de la ora 17.30, despre comunismul văzut ca o „religie seculară”, definit ca doctrină economică, morală, socială şi culturală radicală, fundamentată pe principiul realizării unor idealuri transformiste, totalizante.

„Comunismul a generat un proiect politic şi social nou, axat pe ideea purificării comunităţilor care au fost victimele spectrului ideologiei sale. Staţia terminus a comunismului o constituia crearea unei civilizaţii specifice a cărei unitate de măsura antropologică o reprezenta Omul Nou. Iar existenţa individului avea sens numai atât timp cât contribuia la realizarea utopiei sociale”, anunţă Tismăneanu direcţii ale temei de discuţie.

Ioana Both, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj va aduce în atenţia auditoriului, marţi, 22 iunie, tot de la ora 17.30, câteva poveşti din trecutul recent. Istoricul literar, spune Ioana Both, se confruntă cu un număr enorm de anecdote spunând poveşti despre felul în care cultura alternativă trebuia să relaţioneze cu cea oficială în anii comunismului.

Dar anecdotele, adaugă ea, subminează orice intenţie a istoricului literar de a scrie „marea naraţiune a rezistenţei noastre prin cultură în perioada comunistă”.



„Înţelegerea trecutului facilitează o gestiune eficientă a prezentului şi o proiectare pe coordonatele normalităţii a viitorului.“,

ANGELO MITCHIEVICI, diector departament „Ideologie şi cultură” în cadrul IICCMER.

Intelectualii ce  vor participa la  acest proiect vor impune o abordare salvatoare a eticii neuitării, o  strategie a  asumărilor, cât și un autentic proces de recuperare a memoriei antitotalitare.

RECUPERAREA   NORMALITĂȚII  ȘI  A  DEMNITĂȚII  ANTITOTALITARE ÎNTR-O  LUME  ÎNCĂ  NEOCOMUNIZATĂ  CONSTANT DUPĂ 1990 NU ESTE SIMPLĂ

În ultimii ani, evenimentele purtând marca Monica Lovinescu au agregat progresiv din ce în ce mai multe elite, hotărâte să învingă inerția neocomuniștilor ce au pus stăpânire după 1989 pe spațiul public românesc și care adesea au interzis până recent valorile de centru dreapta, mai ales pe Monica Lovinescu.  Nu a fost o luptă egală sau ușoară. Am câteva amintiri personale puternice, în acest sens. Etica neuitării mă obligă să le menționez aici. Astfel, în 2003, în luna martie, Revista Bucovina Literară m-a concediat prin metode staliniste! pentru simpla intenție, susținută de mine energic și cu argumente, de a realiza un număr omagial Monica Lovinescu la revistă, cu prilejul aniversării de către Monica Lovinescu a vârstei de 80 de ani (urmare a propunerii mele, avansate în februarie 2003, mi s-a înscenat de către redacția revistei un delict stalinist printr-un denunț calomnios semnat de scriitorii Ion Beldeanu, Constantin Arcu, Nicolae Cârlan și Onu Cazan, în timp ce, ulterior, șeful lor, baronul pesedist Gavril Mârza m-a concediat, la cererea denunțătorilor, fără preaviz; mai apoi, la solicitarea mea, Comisia de Cultură a CJ Suceava a decis în unanimitate abuzul comis, fără a avea însă și puteri reparatorii juridice, iar scuze oficiale din partea torționarilor nu am primit niciodată). Numărul omagial l-am realizat totuși peste câteva luni, în noiembrie 2003, împreună cu Gellu Dorian, la revista sa, Hyperion, unde am colaborat patru ani. Nici cercetătorul Eugen Dimitriu – specializat în Lovinești – nu a reușit, în timp, să publice Monica Lovinescu la revista Bucovina Literară, rămasă ostilă în mod constant de-a lungul timpului acestui brand de literatură și filosofie politică, și fiind totuși, în ciuda fascismului declarat,  în mod constant susținută de autoritățile locale până în prezent.

Episodul de mai sus arată încă o dată și cu asupra de măsură că anticomunismul nu este o iluzie  nici în anii 90, nici în anii 2000 (aviz amatorilor de pretinse Iluzii anticomuniste!).

În anul 2008, am inițiat la Suceava Zilele Monica Lovinescu – Ediția I – în luna  noiembrie, urmate în 2009 de Ediția a II-a a Zilelor Monica Lovinescu (aprilie) și de instituirea tot în 2009 a  Premiului Național Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, ce a fost decernat în 2009 lui Gheorghe Grigurcu.  Ediția a III-a a Zilelor Monica Lovinescu 2010 este în curs de pregătire la Suceava și la Fălticeni, unde urnele cu cenușa soților Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au revenit pentru totdeauna în luna mai 2008.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s