Dimineata, Maestrul Devis GREBU publica exceptionalul APEL CATRE LICHEnE , pe blogul lui Viorel Padina, AVP. Insotit de o grafica geniala.

http://viorelpadina.wordpress.com/2010/03/09/apelu-catre-lichene-al-lui-devis-grebu/

Tot in aceste ore, si Vladimir TISMANEANU, pe blogul sau, invoca din nou respectul si pretuirea datorate gesturilor de protest nelimitat facute de Doru Maries si Sefan Niculescu Maier, http://tismaneanu.wordpress.com/2010/03/08/doru-maries-si-lupta-pentru-demnitate/

E un intreg context de reflectie si un curent de gandire si de idei extrem de valoroase. Pamfletul lui Devis Grebu imbraca nu numai o viziune satirica, dar si o haina de meditatie tragica.

La randul meu, privesc catre lumea de azi si catre istoria acestor clipe fatale.

Oamenii liberi incep sa fie din nou vanati, in societatea romaneasca de azi. Adesea, vanatorii sunt chiar cei care au promis libertatea si adevarul ori cei care s-au cocotat in etajele Puterii promitand Libertate si Adevar electoratului. Dupa ce si-au atins scopurile, ei au intors foaia, multi dintre ei dandu-si acum mana cu cei mai fanatici neobolsevici.

Pamfletul profetic al lui Devis GREBU este o invitatie la realitate.

Spiritul critic fondator, dublat de luciditatea etica (de est-etica, de etica neuitarii, in maniera Monicai Lovinescu), iata cele doua dimensiuni care aplica intensitatea si profunzimea mesajului lui Devis Grebu.

……………………………………………………………………..
Spiritul public romanesc este hipnotizat (si nu intamplator!) de false teme, generate de institutiile si masina mentala de feed-back plantate de puterea emanata, iliesciana et Co. Astfel, spiritul public romanesc este privat (in massa) de acuitatea vizuala si conceptuala care l-ar face sa inteleaga gesturile salvatoare la care fac recurs Doru Maries, Vladimir Tismaneanu sau Stefan Niculescu Maier. Vegetand in privinta moralei (de unde si
liche-n-ele mentale colective), metastazandu-se (in privinta exercitiului civic si politic), degenerand (prin pierderea resurselor vitale de supravietuire pe care indeobste le furnizeaza recursul la adevar si memorie), spiritul public romanesc se indeparteaza de interesele cetateanului cu standard democratic si occidental si se afunda in mizele dementei colective. (Cumva, sunt efectele fenomenului de detenta post-comunista, conform caruia oamenii aparent salvati din lagar in stare grava de casexie fizica, afectiva si morala au fost lasati tot in ghearele comunistilor, si inca fara asistenta de specialitate. Deci a fost si a ramas, totusi, genocid dupa genocid…sine die…Stalinism pentru eternitate, dupa asertiunea de acum consacrata a lui Vladimir Tismaneanu).


Un fenomen tragic se petrece chiar sub privirea noastra neputincioasa: depopularea spatiului public romanesc de oamenii liberi (prin curenti de intoxicare, suprimare si spirit malefic autolitic), urmat de colonizarea acestui spatiu cu psihopati charismatici, caracteriopati politici sau oligofreni populari . Mai bine conservata, gratie retoricii si vigoarei analitice exersate in lumea libera, diaspora romaneasca pare singura care sustine discursul de maxima adecvare, din ce in ce mai exasperat si trist, insa din pacate falia dintre „
ei” si  „noi” este intretinuta (de catre servicii interesate) la cote care sa antagonizeze pentru eternitate cele (cel putin) doua Romanii astfel create in mod artificial.
Intre politica (iar politica este, de fapt, perceptia puterii) si cetatean (omul constient, viziune asupra omului si viziune asupra istoriei sale, in acord cu viziunea lumii a la Claude Levy Strauss) s-a dezvoltat, in spatiul romanesc, un interval de irealitate care separa definitiv si schizoid politicienii de electorat, doctrinele de practicieni, teoreticienii de spiritele pragmatice. Altfel spus, asistam la supravietuirea socio-politica si imagologica a unui monstru colectiv, asimilat in proportie ingrijoratoare de o majoritate romaneasca: trupul acestei entitati nu se poate intalni cu nivelul sau de comanda cortical, astfel ca monstrul generic cuprins de liche-n-e ramane o creatura decerebrata (cu care se identifica mimetic matricea populara hipnotizata), etnic-antropomorfic acceptata si relativ fixata taxinomic (ce sa faci, e vorba de, chipurile, spiritul balcanic-mioritic-romanesc)…

Romanii. Un popor distrus in intervalul 1945-2010. Sunt 65 de ani de putrefactie morala si sociala, politica si culturala…
Dupa anii de bolsevizare, cand elitele romanesti au fost tocate de malaxorul sovietic ocupant si de mecanismele politice criminale puse la lucru de Moscova, dar si dupa epoca ceausismului furibund, in fond un neostalinism, asistam in zilele noastre la voluptatea finala prin care parazitul extern totalitar, viguros implantat in corpul celulei gazda, isi doboara victima si ii substituie – prin mecanisme de autoliza si degenerare – facultatea de a se apara si de a se vindeca prin replicarea unor radacini si a unei memorii autentice si sanatoase, sterilizatoare.

O lume care moare…In absenta spiritului critic, a memoriei, a demnitatii si a simtului tragediei, nu exista regenerare si vindecare rapida, fidela principiului cauza-efect, dupa epocile totalitare. Exista doar replicare biologica si anistorism, ca teren fertil al unor noi utopii ideologice care pot oricand inlocui un anumit tip de genocid cu un altul, mai subtil.

Liche-n-ele sunt deja instalate confortabil pe plaja colectiva, spalata cu ravna de noile valuri ale amneziei dirijate.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s