Saul SteinbergThe reigning 20th-century American illustrator


La 15 iunie s-au împlinit 95 de ani de la naşterea sa – iar la 12 mai s-au împlinit 10 ani de când ne-a părăsit Saul Steinberg, cunoscut desenator şi grafician român stabilit la New York, unde a colaborat cu celebra revistă The New Yorker.

Redactorii de la această revistă nu au
avut niciodată odihnă, fiind nevoiti sa trieze zece din cele aproape zece mii de poeme expediate lunar de poeţii marelui oraş al Libertăţii…

Saul Steinberg s-a născut în România. Steinberg a văzut lumina zilei la Râmnicu Sărat, dar a crescut în Bucureşti. Bunicul său fusese croitor pentru armata română la Buzău iar tatăl sau deţinea o fabrică de cartonaj. A studiat filozofia la Universitatea Bucureşti, după care s-a înscris la Politehnica din Milano, unde a studiat arhitectura, absolvind în 1940. În timpul şederii la Milano a contribuit în mod activ în cadrul publicaţiei satirice Bertoldo.
Odată cu introducerea legilor anti-semite din Italia de către guvernul fascist, Steinberg a părăsit ţara, stabilindu-se în Republica Dominicană.
În 1942, revista The New Yorker i-a sponsorizat intrarea în Statele Unite, astfel începând o o legătură fructuoasă dintre Steinberg şi publicaţie. Pentru restul vieţii sale, Steinberg va contribui cu aproape 90 desene de copertă şi peste 1200 de alte desene pentru această publicaţie. El îşi numea desenele şi ilustraţiile „masqueraded as cartoons”.
Esenţa artei sale este surpinsă de critica de specialitate, astfel:
Saul Steinberg’s body of work is a thrilling argument for the utility and effectiveness of cartoon art. His work is a skillful, encyclopedic barrage of technique: deft simplification of line, making thematic points by wording with several perspectives within one drawing, even using progressive imagery to fashion narratives from a single picture, as in his geographical cartoons. On top of his mastery of comics’ formal properties, a lot of Steinberg’s work is terribly funny, and he exhibited a playfulness best seen in his utilization of methods more commonly found in other arts: automatic writing, paste-ups, and the appropriation of other artists’ imagery.
http://www.upenn.edu/ARG/archive/steinberg/steinberg.html

Stilul său, combinând cubismul şi pointillismul, îmbină şi o cunoaştere enciclopedică a artei europene cu stilul american popular de ilustraţii, formând astfel un nou stil ilustrativ urban.
Americanii îi recunosc românului Steinberg charisma dominatoare din secolul al XX-lea al artei americane a ilustraţiei.
Spaightwood Galleries, Inc. http://www.spaightwoodgalleries.com/Pages/Steinberg.html îl elogiază pe artist ca pe unul dintre cei mai importanţi graficieni care s-au preocupat de studierea artei comunicării:

Saul Steinberg is remembered as the reigning 20th-century American illustrator. Born in Romania in 1914, Steinberg studied at the University of Bucharest, before moving to Italy, where he received his doctorate in architecture in 1940. Though Steinberg first proved himself in the academic realm, he carried an underlying passion for drawing that became recognized when the New Yorker magazine published one of his cartoons in 1941. A year later, Steinberg moved to the United States, and in 1943, married Hedda Sterne, the Abstract Expressionist artist. He settled permanently in Manhattan. Steinberg once said that “doodling is the brooding of the hand.” This he demonstrated through his cartoons, which were less comical than a grim portrayal of life in the United States. Steinberg often drew impressions of life in New York, showing both its towering impressiveness, as well as its bleak oppressiveness. “America was made to order for Steinberg,” the renowned art critic, Harold Rosenberg, declared. John Updike also admired Steinberg, writing, “Like Vladimir Nabokov and Louis B. Mayer, Steinberg is a discoverer of the United States.”

Without using words, Steinberg was a genius for showing how people communicate. He showed signs or symbols that were universally recognized. Using the line as a catalyst for emotion, Steinberg truly went where no other cartoonist had gone before. Whether bending lines gently to portray sadness, or spiraling them to express confusion, Steinberg was a master at conveying the unspeakable. Steinberg’s cartoons are considered fine art; as innovative as the work of Picasso and Duchamp. Steinberg’s work has been described as often combining cubism and pointalism. At his death in 1999, Steinberg left behind volumes of illustrations, as well as an irreplaceable hole in the New Yorker. “People who see a drawing in the New Yorker will think automatically that it’s funny because it is a cartoon. If they see it in a museum, they think it’s artistic; and if they find it in a fortune cookie it is a prediction.” When Steinberg said these words, did he realize his art would cross boundaries? His work speaks to an audience wide enough to read the New Yorker, visit museums, and take pleasure in the gastronomical delights of a Chinese restaurant (by Melissa Bannigan).

Selected Bibliography: Michel Butor, Saul Steinberg. Le Masque (Paris: Maeght, 1966); Inge Morath, Saul Steinberg Masquerade (NY: Viking Penguin, 2000); Gerd Leufert, Exposicion Saul Steinberg (Caracas; Museo de Bellas Artes, 1968); Harold Rosenberg, Saul Steinberg (NY: Alfred A. Knopf / Whitney Museum of American Art, 1978); Art Spiegelman, The New Yorker Saul Steinberg Memorial Issue (NY: The New Yorker, 1999); Saul Steinberg, The Discovery of America (NY: Alfred A. Knopf, 1992); Saul Steinberg, Ölbilder, Gouachen, Zeichnungen (Zürich: Galerie Maeght, 1971); Steinberg Saul, Zeichnungen, Aquarelle, Collagen, Gemälde, Reliefs 1963-1974 (Hannover: Kestner-Gesellschaft, n.d.)

Cea mai cunoscută şi celebră operă a lui Steinberg a fost coperta ediţiei din 29 martie 1976 a revistei The New Yorker, Lumea Văzută de pe 9’th Avenue (engleză View of the World from 9th Avenue), o schiţă a lumii ce face referinţă la geografia mentală a lumii văzută de locuitorii din Manhattan.
Cunoscut mai ales datorită operelor sale cu caracter comercial, Steinberg şi-a expus opera în numeroase muzee şi galerii de artă. În 1946, împreună cu artişti ca Arshile Gorky, Isamu Noguchi şi Robert Motherwell, a participat la expoziţia „Fourteen Americans” (engleză paisprezece americani) de la Museum of Modern Art din New York. O retrospectivă a operei sale a fost expusă ma muzeul Whitney Museum of American Art din New York în 1978 şi o altă retrospectivă, de această dată postumă, a fost expusă la Institutul de artă modernă din Valencia în 2002.

La moartea sa în 1999, în conformitate cu testamentul său, a fost înfiinţată Fundaţia Saul Steinberg. Aceasta, pe lângă rolul de păstrare a operei artistului, este o organizaţie non-profit cu scopul de „a facilita studiul şi apercierea contribuţiei lui Saul Steinberg la arta secolului XX” şi de „a servii ca resursă pentru comunitatea curatorială şi educativă internaţională precum şi pentru marele public”.

Într-un interviu publicat în 2005 de Revista 22, Norman Manea îl evocă pe Saul Steinberg, decodificând pentru publicul larg semnificaţia celebrei coperte a revistei The New Yorker din 29 martie 1976 care a fost ilustrată de Steinberg cu un desen rămas celebru pentru semnificaţia sa:

Faimoasa hartă a lumii desenată de compatriotul şi prietenul meu Saul Steinberg şi apărută ca un fel de Mona Lisa contemporană pe coperta faimoasei reviste The New Yorker imagina „satul global” văzut din Manhattan: distanţa dintre fluviul Hudson până la Pacific devine aceeaşi ca între Avenue 9 si 10, pe Upper West Side, America se prezintă prin câteva nume, ca nişte reziduale reclame, Washington DC, Texas, Los Angeles, Utah, Las Vegas, Kansas, Nebraska, Chigago şi, undeva, în spatele Pacificului, China, Rusia, Japonia se pierd în periferia prezentului. Alte hărţi ale lui Saul adaugă amănunte biografice pregnante: East Hampton, unde avea o casă de vacanţă, Milano, oraşul tinereţii, Zurich, locul exploziei Dada, Buzăul românesc, oraşul său natal.
Cartografierea destinului meu ar include, probabil, Bucovina naşterii, lagărele copilăriei de peste Nistru, lagărul comunist Periprava, care schimbase identitatea tatălui meu, Bucureştiul studenţiei şi vieţii mele adulte, Berlinul, start al exilului şi, până la urmă, New Yorkul, unde exilul şi-a găsit încetăţenirea. Un „babel”, am putea spune, în sensul în care dicţionarul limbii engleze defineşte acest mixaj confuz de amintiri şi locuri cu vocile şi vârstele lor.
http://www.revista22.ro/capitala-dada-un-roman-la-new-york-1593.html

Imaginile inserate în această pagină fac parte din Colecţia de schiţe de pe National Gallery, Gemini G.E.L. http://www.nga.gov/fcgi-bin/gemini.pl?slide=1&artist=52:
50.1 Two Women, published 1993
50.2 Sphynx, published 1984
50.3 Provincetown, published 1984
50.4 North Dakota, published 1984
50.5 Legs, published 1992
50.6 Rabbit, published 1984
50.7 Gogol I, published 1984
50.8 Gogol II, published 1984
50.9 Gogol IV, published 1984
50.10 Gogol V, published 1984
50.11 Portrait of M, published 1997
50.12 Ten Women, published 1997
50.13 Cedar Bar, published 1997

http://www.nga.gov/fcgi-bin/gemini.pl?slide=1&artist=52

Biblioteca Bucovinei inaugurează zilele acestea o mini-galerie digitală Saul Steinberg şi va găzdui în Galeria Bibliotecii o expoziţie de grafică semnată de Saul Steinberg. Astfel, participanţii la Programul de Lecturi Publice din opera lui Norman Manea, inaugurat pe 3 septembrie la Biblioteca Bucovinei de scriitoarea Angela Furtună şi care va continua şi în lunile următoare, vor putea reconstitui parţial şi atmosfera operei lui Saul Steinberg. Este aceasta o cale pentru ca amintirea lui Saul Steinberg să revină acasă, în ţara natală, România, pe care a fost obligat să o părăsească în vremuri neprietenoase, dar în care este astăzi admirat de oamenii altor timpuri, pline de speranţă.

Interesante galerii internetice Saul Steinberg pot fi vizitate la adresele de mai jos:

Fundaţia Saul Steinberg http://www.saulsteinbergfoundation.org/

ArtCyclopedia http://www.artcyclopedia.com/artists/steinberg_saul.html

http://books.google.ro/books?id=kFvbn401pocC&dq=saul+steinberg&printsec=frontcover&source=bl&ots=5wdvHbsmI6&sig=kVLHsfEUYB7OZRwEvRam-lZOoMA&hl=ro&ei=6-2kSvr1DZie_gaLlKG-CQ&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=11#v=onepage&q=&f=false

http://www.encyclopedia.com/topic/Saul_Steinberg.aspx

Comiccreator http://lambiek.net/artists/s/steinberg_saul.htm

http://www.upenn.edu/ARG/archive/steinberg/steinberg.html

http://www.spaightwoodgalleries.com/Pages/Steinberg.html

Spaightwood Galleries, Inc.
http://www.spaightwoodgalleries.com/Pages/Steinberg.html

„La Cluj”, ne semnalează într-o corespondenţă domnul Norman Manea, „sub direcţia distinsei scriitoare Marta Petreu, a apărut un număr întreg al revistei Apostrof dedicat lui Saul Steinberg, care conţine reproducerea integrală a textului „Made in Romania” apărut în The New York Review of Books sub semnătura lui Norman Manea, precum şi alte documente extrem de interesante, printre care fragmente din Jurnalul sorei sale, Lica, scrisori catre Eugen Ionesco etc.”.

Angela Furtună
7 septembrie 2009

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s